strobil

STROBÍL, strobili, s.m. 1. (Zool.) Corpul inelat al teniei adulte. 2. (Bot.) Con compact la unele conifere. – Din fr. strobile.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STROBÍL s.m. 1. Con sau fruct compus al coniferelor. ♦ Spic purtător de sporange, la ferigi etc. 2. Corpul unui vierme inelat, alcătuit din proglote. [< fr. strobile, cf. gr. strobilos – obiect în spirală].
(Dicţionar de neologisme)

STROBÍL s. m. 1. fruct compus al coniferelor. ♢ spic purtător de sporange, la ferigi etc. 2. corpul unui vierme inelat, din proglote. (< fr. strobile, lat. strobilus)
(Marele dicţionar de neologisme)

strobíl s. m., pl. strobíli
(Dicţionar ortografic al limbii române)