supraproducție

SUPRAPRODÚCŢIE, supraproducţii, s.f. Producţie de mărfuri care depăşeşte necesităţile pieţei. – Supra- + producţie (după fr. surproduction).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SUPRAPRODÚCŢI//E ~i f. Producţie de mărfuri care depăşeşte posibilitatea de cumpărare a consumatorilor. [G.-D. supraproducţiei; Sil. su-pra-pro-duc-ţi-e] /supra- + producţie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SUPRAPRODÚCŢIE s.f. Fenomen care constă în producţia de mărfuri în cantitate mai mare decât puterea de cumpărare a consumatorilor; parte a producţiei care depăşeşte posibilitatea desfacerii. [< supra- + producţie, după fr. surproduction].
(Dicţionar de neologisme)

SUPRAPRODÚCŢIE s. f. producţie de mărfuri în cantitate care depăşeşte necesităţile pieţei. (după fr. surproduction)
(Marele dicţionar de neologisme)

supraprodúcţie s. f. (sil. -pra-pro-) → producţie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SUPRAPRODÚCŢIE s. (CINEMA) superproducţie, (rar) superfilm.
(Dicţionar de sinonime)