torente
[Sinonime]
TORÉNT, torente, s.n. Apă curgătoare (de munte) cu debit nestatornic, care apare în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezii şi care curge vijelios pe povârnişurile munţilor sau ale dealurilor, având o mare forţă de eroziune; puhoi, şuvoi. [Pl. şi: torenţi] – Din fr. torrent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TORÉNT ~e n. 1) Curs de apă temporar şi puternic, care apare în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezilor şi vine la vale cu o mare viteză şi forţă de eroziune; şuvoi; puhoi. 2) fig. Cantitate mare (de ceva) apărută brusc. ~ de lacrimi. ~ de oameni. /<fr. torrent, lat. torrens, ~tis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TORÉNT s.n. Apă de munte cu debit variabil, care curge impetuos peste creste în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezilor; puhoi, şuvoi. ♦ Formă de relief care ia naştere ca urmare a acţiunii apelor torenţiale. ♦ (Fig.) Şuvoi, şiroi, năvală. ♦ În torent = din belşug. [Pl. -nte, (s.m.) -nţi. / < fr. torrent, it. torrente, lat. torrens].
(Dicţionar de neologisme)
TORÉNT s. n. 1. curs de apă temporar pe pantele repezi şi neregulate ale munţilor şi dealurilor, cu debit variabil, care curge impetuos peste creste, în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezilor. 2. formă de relief care ia naştere ca urmare a acţiunii apelor torenţiale. 3. (fig.) şuvoi, năvală. o în ~ = din belşug. (< fr. torrent, lat. torrens)
(Marele dicţionar de neologisme)
torént s. n./s. m., pl. torénte/torénţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TORÉNT s. 1. puhoi, şuvoi, (pop.) noian, zăpor, (înv. şi reg.) năboi, (reg.) şuşoi, (prin Dobr. şi Munt.) sel. (~ de ape.) 2. puhoi, râu, şiroi, şuvoi. (~ de vin.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TORÉNT ~e n. 1) Curs de apă temporar şi puternic, care apare în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezilor şi vine la vale cu o mare viteză şi forţă de eroziune; şuvoi; puhoi. 2) fig. Cantitate mare (de ceva) apărută brusc. ~ de lacrimi. ~ de oameni. /<fr. torrent, lat. torrens, ~tis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TORÉNT s. n. 1. curs de apă temporar pe pantele repezi şi neregulate ale munţilor şi dealurilor, cu debit variabil, care curge impetuos peste creste, în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezilor. 2. formă de relief care ia naştere ca urmare a acţiunii apelor torenţiale. 3. (fig.) şuvoi, năvală. o în ~ = din belşug. (< fr. torrent, lat. torrens)
(Marele dicţionar de neologisme)
torént s. n./s. m., pl. torénte/torénţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TORÉNT s. 1. puhoi, şuvoi, (pop.) noian, zăpor, (înv. şi reg.) năboi, (reg.) şuşoi, (prin Dobr. şi Munt.) sel. (~ de ape.) 2. puhoi, râu, şiroi, şuvoi. (~ de vin.)
(Dicţionar de sinonime)