transmițătoarele

TRANSMIŢĂTÓR, -OÁRE, transmiţători, -oare, adj., s.n. 1. Adj. Care transmite. 2. S.n. Aparat ori dispozitiv (automat) pentru transmiterea semnalelor telegrafice sau radiofonice. – Transmisie + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRANSMIŢĂT//ÓR¹ ~oáre (~óri, ~oáre) Care transmite. /a transmite + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRANSMIŢĂT//ÓR² ~oáre n. Aparat pentru transmiterea semnalelor telegrafice sau radiofonice. /a transmite + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRANSMIŢĂTÓR, -OÁRE adj. Care transmite; emiţător. // s.n. Aparat pentru transmiterea semnalelor telegrafice sau radiofonice. [< transmite + -(ă)tor, după fr. transmetteur].
(Dicţionar de neologisme)

TRANSMIŢĂTÓR, -OÁRE I. adj. care transmite; emiţător. II. s. m. cel care transmite (cu ajutorul unui aparat emiţător). III. s. n. aparat pentru transmiterea semnelor telegrafice sau radiofonice. (după fr. transmetteur)
(Marele dicţionar de neologisme)

transmiţătór adj. m. (sil. mf. trans-), pl. transmiţătóri; f. sg. şi pl. transmiţătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

transmiţătór s. n. (sil. mf. trans-), pl. transmiţătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TRANSMIŢĂTÓR adj. emiţător.
(Dicţionar de sinonime)