tranzita

[Conjugare]

TRANZITÁ, tranzitez, vb. I. Tranz. (Rar) A transporta printr-o ţară străină mărfuri în tranzit. – Din fr. transiter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TRANZIT//Á ~éz tranz. rar (mărfuri, călători în tranzit) A trece printr-o ţară străină (fără îmbarcări şi debarcări). /<fr. transiter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRANZITÁ vb. I. tr. A trece printr-o ţară străină mărfuri în tranzit. [< fr. transiter].
(Dicţionar de neologisme)

TRANZITÁ vb. I. tr. a transporta în tranzit. II. intr. (despre trenuri, vagoane) a trece printr-o staţie fără oprire. (< fr. transiter)
(Marele dicţionar de neologisme)

tranzitá vb., ind. prez. 1 sg. tranzitéz, 3 sg. şi pl. tranziteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: tr tra tran tranz tranzi

Cuvinte se termină cu literele: ta ita zita nzita anzita