tușai

TUŞÁ, tuşez, vb. I. Tranz. 1. (Franţuzism) A emoţiona. 2. A verifica netezimea suprafeţelor metalice de contact sau de sprijin ale unui element de maşină. – Din fr. toucher.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TUŞÁ vb. I. tr. 1. (Franţuzism) A impresiona, a mişca; a interesa. 2. A controla planeitatea suprafeţelor unei piese metalice prin contactul dintre aceasta şi un instrument pe care s-a aplicat un strat de vopsea. [P.i., 3,6 -şează. / < fr. toucher].
(Dicţionar de neologisme)

TUŞÁ vb. tr. 1. a emoţiona, a impresiona, a mişca; a interesa. 2. a controla planeitatea suprafeţelor unei piese metalice prin contactul dintre aceasta şi un instrument pe care s-a aplicat un strat de vopsea. 3. a atinge. (< fr. toucher)
(Marele dicţionar de neologisme)

tuşá vb., ind. prez. 1 sg. tuşéz, 3 sg. şi pl. tuşeáză, 1 pl. tuşăm; ger. tuşând
(Dicţionar ortografic al limbii române)