ulceraţie
ULCERÁŢIE, ulceraţii, s.f. Leziune a pielii sau a unor mucoase; helcoză; spec. ulcer (1). – Din fr. ulcération.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ULCERÁŢI//E ~i f. 1) Proces patologic de distrugere a unui ţesut; formare a unui ulcer. 2) Rană ulceroasă. /<fr. ulcération
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ULCERÁŢIE s.f. Formare a unui ulcer; rană ulceroasă; ulcerare. [Gen. -iei, var. ulceraţiune s.f. / < fr. ulcération, lat. ulceratio].
(Dicţionar de neologisme)
ULCERÁŢIE s. f. formare a unui ulcer; rană ulceroasă. (< fr. ulcération)
(Marele dicţionar de neologisme)
ulceráţie s. f. (sil. -ţi-e), art. ulceráţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. ulceráţiei; pl. ulceráţii, art. ulceráţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ULCERÁŢI//E ~i f. 1) Proces patologic de distrugere a unui ţesut; formare a unui ulcer. 2) Rană ulceroasă. /<fr. ulcération
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ULCERÁŢIE s. f. formare a unui ulcer; rană ulceroasă. (< fr. ulcération)
(Marele dicţionar de neologisme)
ulceráţie s. f. (sil. -ţi-e), art. ulceráţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. ulceráţiei; pl. ulceráţii, art. ulceráţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)