UNDÍT s.n. Undire. – V. undi1.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÚNDIŢĂ, undiţe, s.f. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă de care este legată o sfoară, un fir de material plastic etc., având la capăt un cârlig ascuţit şi îndoit, în care se pune momeala pentru a prinde peştele: p. restr. cârligul acestei unelte. – Din sl. ondica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÚNDIŢ//Ă ~e f. 1) Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă, de care este legat un fir de material rezistent (de obicei plastic) cu un cârlig la capăt, în care se înfige momeala. 2) Cârligul unei astfel de unelte. /<sl. ondica
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
undít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
úndiţă s. f., g.-d. art. úndiţei; pl. úndiţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÚNDIŢĂ, undiţe, s.f. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă de care este legată o sfoară, un fir de material plastic etc., având la capăt un cârlig ascuţit şi îndoit, în care se pune momeala pentru a prinde peştele: p. restr. cârligul acestei unelte. – Din sl. ondica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
undít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
úndiţă s. f., g.-d. art. úndiţei; pl. úndiţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)