ZMÂNGĂLÍ vb. IV. v. mâzgăli.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZMÂNGĂLÍT, -Ă adj. v. mâzgălit.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZMÂNGĂLÍ, zmângălésc, vb. IV. Tranz. ~ ♢ (Fig.) Numai vârfurile cele mai înalte zgârâie cerul pe alocuri, zmângălind cu calcarul lor câteva stele albe.
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
zmângălí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zmângălésc, imperf. 3 sg. zmângăleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zmângăleáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZMÂNGĂLÍT, -Ă adj. v. mâzgălit.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
zmângălí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zmângălésc, imperf. 3 sg. zmângăleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zmângăleáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)