abrogase

ABROGÁ, abróg, vb. I. Tranz. A anula o lege, o dispoziţie oficială. – Din lat. abrogare, fr. abroger.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ABROGÁ abróg tranz. (legi, ordine, dispoziţii oficiale etc.) A declara nul printr-un ordin; a aboli; a anula; a contramanda; a revoca. [Sil. ab-ro-ga] /<lat. abrogare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ABROGÁ vb. I. tr. A anula, a suprima, a aboli (o lege, un regulament etc.). [< lat. abrogare].
(Dicţionar de neologisme)

abrogá vb. tr. a scoate din vigoare un act normativ. (< lat. abrogare, fr. abroger)
(Marele dicţionar de neologisme)

!abrogá (a~) (a-bro-) vb., ind. prez. 3 abrógă
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

abrogá vb. (sil. a-bro-; mf. ab-), ind. prez. 1 sg. abróg, 3 sg. şi pl. abrógă, 2 sg. abrógi; conj. prez. 3 sg. şi pl. abróge
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ABROGÁ vb. (JUR.) a anula, a desfiinţa, a infirma, a invalida, a suprima, (pop.) a strica, (înv.) a surpa. (A ~ o lege.)
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A abroga ≠ a valida
(Dicţionar de antonime)