arnautul
[Sinonime]
ARNĂÚT, arnăuţi, s.m. 1. Soldat mercenar (de origine albaneză) angajat în garda domnească din ţările române; p. ext servitor înarmat, angajat de boieri mai ales pentru paza personală. 2. Specie de grâu de primăvară cu bobul mare şi lunguieţ, de culoare galbenă-deschisă. ♢ (Adjectival) Grâu arnăut. – Din tc. arnavud.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ARNĂÚT n. Grâu de primăvară cu spicul lung, cu bobul de culoare galbenă-deschisă, din care se obţine făina de calitate superioară. /<turc. arnavud
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
arnăút s. m., pl. arnăúţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ARNĂÚT s. (IST.) nefer, poteraş. (~ din garda domnească.)
(Dicţionar de sinonime)
ARNĂÚT s. v. albanez, schipetar.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ARNĂÚT n. Grâu de primăvară cu spicul lung, cu bobul de culoare galbenă-deschisă, din care se obţine făina de calitate superioară. /<turc. arnavud
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ARNĂÚT s. (IST.) nefer, poteraş. (~ din garda domnească.)
(Dicţionar de sinonime)
ARNĂÚT s. v. albanez, schipetar.
(Dicţionar de sinonime)