CHIABÚR, -Ă, chiaburi, -e, s.m., adj. (Ţăran) înstărit, bogat. – Din tc. kibar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CHIABURÍ, chiaburesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni chiabur; p. gener. a se îmbogăţi. – Din chiabur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CHIABÚR ~i m. înv. Ţăran bogat, care poseda pământ şi importante mijloace de producţie. /<turc. kibar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
chiabúr (chiabúră), adj. – Bogat, opulent, înstărit. Tc. kiabir „bogat, puternic” (Cihac, II, 562; Şeineanu, II, 109; Lokotsch 981). – Der. chiaburesc, adj. (de chiabur); chiaburi, vb. (a se îmbogăţi); chiaburie, s.f. (bogăţie, bunăstare).
(Dicţionarul etimologic român)
chiabúr s. m., adj. m. (sil. chia-), pl. chiabúri; f. sg. chiabúră, g.-d. art. chiabúrei, pl. chiabúre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
chiaburí vb. (sil. chia-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. chiaburésc, imperf. 3 sg. chiabureá; conj. prez. 3 sg. şi pl. chiabureáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CHIABÚR adj. v. avut, bogat, înstărit, situat.
(Dicţionar de sinonime)
CHIABÚR s. (Transilv.) gazdă, găzdac.
(Dicţionar de sinonime)
CHIABURÍ vb. v. îmbogăţi, înavuţi, închia-buri.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CHIABURÍ, chiaburesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni chiabur; p. gener. a se îmbogăţi. – Din chiabur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
chiabúr (chiabúră), adj. – Bogat, opulent, înstărit. Tc. kiabir „bogat, puternic” (Cihac, II, 562; Şeineanu, II, 109; Lokotsch 981). – Der. chiaburesc, adj. (de chiabur); chiaburi, vb. (a se îmbogăţi); chiaburie, s.f. (bogăţie, bunăstare).
(Dicţionarul etimologic român)
chiabúr s. m., adj. m. (sil. chia-), pl. chiabúri; f. sg. chiabúră, g.-d. art. chiabúrei, pl. chiabúre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
chiaburí vb. (sil. chia-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. chiaburésc, imperf. 3 sg. chiabureá; conj. prez. 3 sg. şi pl. chiabureáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CHIABÚR adj. v. avut, bogat, înstărit, situat.
(Dicţionar de sinonime)
CHIABÚR s. (Transilv.) gazdă, găzdac.
(Dicţionar de sinonime)
CHIABURÍ vb. v. îmbogăţi, înavuţi, închia-buri.
(Dicţionar de sinonime)