concepută
[Sinonime]
CONCÉPE, concép, vb. III. I. Tranz. 1. A imagina, a proiecta, a gândi ceva nou. 2. A-şi face o idee despre ceva; a pricepe, a înţelege. ♢ Loc. adv. De neconceput = de neînţeles, de neimaginat; imposibil. 3. A exprima în anumiţi termeni, a formula într-un anumit fel. II. Intranz. (despre o femeie) A rămâne însărcinată; a zămisli, a procrea. – Din lat. concipere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A CONCÉPE concép 1. tranz. 1) A elabora printr-un concept. 2) A pătrunde cu mintea; a înţelege; a sesiza; a pricepe. 2. intranz. A rămâne însărcinată; a purcede grea. /<lat. concipere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
concépe (-p, -pút), vb. – 1. A imagina, a proiecta, a gîndi ceva nou. – 2. A pricepe, a înţelege. – 3. A exprima, a formula. – 4. A zămisli, a procrea. Lat. concipere (sec. XIX), cu sensurile din fr. concevoir. – Der. concept, s.n.; concepţie, s.f.; conţopist (var. conţipist, concepist), s.m., din germ. Konzipist.
(Dicţionarul etimologic român)
CONCÉPE vb. III. I. tr. 1. A imagina, a proiecta, a crea. 2. A-şi face o idee (cu privire la ceva); a pricepe, a înţelege. 3. A formula (ceva) într-un anumit fel, a exprima. II. intr. (Despre femei) A rămâne însărcinată; a zămisli. [P.i. concép. / < lat. concipere, conceptum, cf. it. concepire].
(Dicţionar de neologisme)
CONCÉPE vb. I. tr. 1. a imagina, a proiecta, a crea. 2. a-şi face o idee despre ceva; a pricepe, a înţelege. 3. a formula (ceva) într-un anumit fel, a exprima. II. intr. (despre femei) a rămâne însărcinată. (<lat. concipere)
(Marele dicţionar de neologisme)
concépe vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. concép, imperf. 3 sg. concepeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. conceápă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CONCÉPE vb. 1. v. inventa. 2. a gândi, a-şi imagina, a-şi închipui, a vedea. (Cum ~ tu realizarea acelui lucru?) 3. v. alcătui. 4. v. redacta. 5. v. preconiza. 6. v. îngădui. 7. a înţelege, a pricepe. (Nu ~ cum s-a întâmplat asta!) 8. (BIOL.) a procrea, (înv. şi pop.) a prinde, a rodi, a zămisli, (înv. şi reg.) a prăsi, (Olt.) a polimi, (înv.) a începe, a îngreca, (fig.) a plămădi. (Femeia a ~ un copil.) 9. (BIOL.) a zămisli, (înv.) a naşte. (Un bărbat care ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A CONCÉPE concép 1. tranz. 1) A elabora printr-un concept. 2) A pătrunde cu mintea; a înţelege; a sesiza; a pricepe. 2. intranz. A rămâne însărcinată; a purcede grea. /<lat. concipere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
CONCÉPE vb. III. I. tr. 1. A imagina, a proiecta, a crea. 2. A-şi face o idee (cu privire la ceva); a pricepe, a înţelege. 3. A formula (ceva) într-un anumit fel, a exprima. II. intr. (Despre femei) A rămâne însărcinată; a zămisli. [P.i. concép. / < lat. concipere, conceptum, cf. it. concepire].
(Dicţionar de neologisme)
CONCÉPE vb. I. tr. 1. a imagina, a proiecta, a crea. 2. a-şi face o idee despre ceva; a pricepe, a înţelege. 3. a formula (ceva) într-un anumit fel, a exprima. II. intr. (despre femei) a rămâne însărcinată. (<lat. concipere)
(Marele dicţionar de neologisme)
concépe vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. concép, imperf. 3 sg. concepeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. conceápă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CONCÉPE vb. 1. v. inventa. 2. a gândi, a-şi imagina, a-şi închipui, a vedea. (Cum ~ tu realizarea acelui lucru?) 3. v. alcătui. 4. v. redacta. 5. v. preconiza. 6. v. îngădui. 7. a înţelege, a pricepe. (Nu ~ cum s-a întâmplat asta!) 8. (BIOL.) a procrea, (înv. şi pop.) a prinde, a rodi, a zămisli, (înv. şi reg.) a prăsi, (Olt.) a polimi, (înv.) a începe, a îngreca, (fig.) a plămădi. (Femeia a ~ un copil.) 9. (BIOL.) a zămisli, (înv.) a naşte. (Un bărbat care ~.)
(Dicţionar de sinonime)