conţinând

CONŢINE, pers. 3 conţine, vb. III. Tranz. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parţial) cu...; a cuprinde, a avea în interior... 2. (Despre cărţi, texte) A fi alcătuit din..., a avea în sine... – Din fr. contenir, lat. continere (după ţine).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CONŢÍNE conţín tranz. 1) (despre recipiente) A avea în interior. 2) (despre texte, cărţi etc.) A include în sine; a cuprinde; a comporta; a întruni; a însuma; a îngloba. /<fr. contenir, lat. continere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONŢÍNE vb. III. tr. 1. A fi umplut cu; a avea un anumit conţinut, cuprins; a cuprinde. 2. (Despre cărţi, texte) A fi alcătuit din. [P.i. 1,6 conţín, conj. -nă. / < lat. continere, cf. fr. contenir, după ţine].
(Dicţionar de neologisme)

CONŢÍNE vb. tr. 1. (despre un recipient) a fi umplut cu... 2. (despre cărţi, texte) a fi alcătuit din. (< lat. continere, după fr. contenir)
(Marele dicţionar de neologisme)

conţíne vb. → ţine
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CONŢÍNE vb. 1. a avea, a cuprinde, a include, a îngloba, a număra. (~ în ea mai multe elemente.) 2. a avea, a cuprinde. (Cartea ~ ilustraţii.) 3. a cuprinde, a scrie, a spune, a zice. (Ce ~ aceste documente?)
(Dicţionar de sinonime)