DECÍDE, decíd, vb. III. 1. Intranz. şi refl. A lua o hotărâre; a alege (între mai multe alternative), a se fixa (între mai multe posibilităţi). ♦ Tranz. A hotărî, a soluţiona în mod definitiv. 2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca pe cineva să facă ceva. – Din fr. décider, lat. decidere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DECÍDE decíd tranz. 1) (persoane) A face să se decidă. 2) (despre persoane) A alege cu fermitate; a hotărî; a dispune. /<fr. décider, lat. decidere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE DECÍDE mă decíd intranz. (despre persoane) A lua o decizie; a se hotărî. /<fr. décider, lat. decidere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
decíde (-d, -ís), vb. – A hotărî. Fr. décider. – Der. decis, adj.; indecis (var. nedecis), adj.; decizi(un)e, s.f., din fr. décision; indeciziune, s.f.; decisiv, adj.; decizoriu, adj., din fr. décisoire.
(Dicţionarul etimologic român)
DECÍDE vb. III. 1. intr., refl. A lua o hotărâre; a soluţiona. 2. tr. A determina, a hotărî, a convinge (pe cineva la ceva). [P.i. decíd. / < lat. decidere, fr. décider].
(Dicţionar de neologisme)
DECÍDE vb. I. tr., refl. a lua o hotărâre (alegând între mai multe posibilităţi). II. tr. 1. a hotărî, a dispune, a da o decizie. 2. a determina, a convinge pe cineva să facă ceva. (< fr. décider, lat. decidere)
(Marele dicţionar de neologisme)
decíde vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. decid, 1 pl. decídem; conj. prez. 3 sg. şi pl. decídă; ger. decizând; part. decís
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DECÍDE vb. 1. v. ordona. 2. v. convinge. 3. a determina, a hotărî, a stabili, (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ în ultimele secunde.) 4. v. alege. 5. v. opta.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DECÍDE decíd tranz. 1) (persoane) A face să se decidă. 2) (despre persoane) A alege cu fermitate; a hotărî; a dispune. /<fr. décider, lat. decidere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
decíde (-d, -ís), vb. – A hotărî. Fr. décider. – Der. decis, adj.; indecis (var. nedecis), adj.; decizi(un)e, s.f., din fr. décision; indeciziune, s.f.; decisiv, adj.; decizoriu, adj., din fr. décisoire.
(Dicţionarul etimologic român)
DECÍDE vb. III. 1. intr., refl. A lua o hotărâre; a soluţiona. 2. tr. A determina, a hotărî, a convinge (pe cineva la ceva). [P.i. decíd. / < lat. decidere, fr. décider].
(Dicţionar de neologisme)
DECÍDE vb. I. tr., refl. a lua o hotărâre (alegând între mai multe posibilităţi). II. tr. 1. a hotărî, a dispune, a da o decizie. 2. a determina, a convinge pe cineva să facă ceva. (< fr. décider, lat. decidere)
(Marele dicţionar de neologisme)
decíde vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. decid, 1 pl. decídem; conj. prez. 3 sg. şi pl. decídă; ger. decizând; part. decís
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DECÍDE vb. 1. v. ordona. 2. v. convinge. 3. a determina, a hotărî, a stabili, (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ în ultimele secunde.) 4. v. alege. 5. v. opta.
(Dicţionar de sinonime)