făptură
[Sinonime]
FĂPTÚRĂ, făpturi, s.f. 1. Fiinţă, vietate, creatură. ♦ Trup; p. ext. înfăţişare fizică, aspect exterior, statură. ♦ (Rar) Conformaţie, structură (a unei fiinţe, a unui obiect). 2. Natură, fire; lume, univers. – Lat. factura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FĂPTÚR//Ă ~i f. 1) Fiinţă înzestrată cu facultatea de a simţi şi a se mişca; vietate; vieţuitoare; animal; creatură. 2) Înfăţişare fizică exterioară; structură a corpului. 3) Lume materială; fire. /<lat. factura
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
făptúră s. f., g.-d. art. făptúrii; pl. făptúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FĂPTÚRĂ s. 1. v. animal. 2. v. vedere. 3. v. statură. 4. v. natură.
(Dicţionar de sinonime)
FĂPTÚRĂ s. v. aspect, configuraţie, conformaţie, divinitate, dumnezeu, fizionomie, formă, idol, înfăţişare, profil, structură, zeitate, zeu.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FĂPTÚR//Ă ~i f. 1) Fiinţă înzestrată cu facultatea de a simţi şi a se mişca; vietate; vieţuitoare; animal; creatură. 2) Înfăţişare fizică exterioară; structură a corpului. 3) Lume materială; fire. /<lat. factura
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FĂPTÚRĂ s. 1. v. animal. 2. v. vedere. 3. v. statură. 4. v. natură.
(Dicţionar de sinonime)
FĂPTÚRĂ s. v. aspect, configuraţie, conformaţie, divinitate, dumnezeu, fizionomie, formă, idol, înfăţişare, profil, structură, zeitate, zeu.
(Dicţionar de sinonime)