făţărit

FĂŢĂRÍ, făţăresc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se preface, a se făţărnici. – Din făţare (înv. „făţărnicie” < faţă).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE FĂŢĂR//Í mă ~ésc intranz. pop. v. A SE FĂŢĂRNICI. /Din făţare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

făţărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. făţărésc, imperf. 3 sg. făţăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. făţăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
FĂŢĂRÍT adj. v. duplicitar, fals, fariseic, făţarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, şiret, viclean.
(Dicţionar de sinonime)