leal

LEÁL, -Ă, leali, -e, adj. Care îşi respectă cuvântul, care este fidel faţă de angajamentul luat; corect, cinstit; sincer, franc. [Pr.: le-al] – Din it. leale.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

LEÁL ~ă (~i, ~e) Care respectă fidel angajamentele luate; caracterizat prin onestitate şi probitate; loial. [Sil. le-al] /<it. leale
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

leál (leálă), adj. – Credincios, cinstit. It. leale. Este dubletul lui loial, adj. (leal), din fr. loyal, mai puţin folosit. – Der. lealitate (var. loialitate), s.f. (faptul de a fi loial), din it. lealtà, fr. loyauté.
(Dicţionarul etimologic român)

LEÁL, -Ă adj. Credincios cuvântului dat; sincer, cinstit. [Pron. le-al. / < it. leale].
(Dicţionar de neologisme)

LEÁL, -Ă adj. care îşi respectă cuvântul dat; sincer; cinstit, corect; fidel. (< it. leale)
(Marele dicţionar de neologisme)

leál adj. m., pl. leáli; f. sg. leálă, pl. leále
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
LEÁL adj. v. cinstit.
(Dicţionar de sinonime)

LEÁL adj. v. cinstit, credincios, devotat, fidel, neprefăcut, nestrămutat, sincer, statornic.
(Dicţionar de sinonime)