minuta
MINÚTĂ s.f. 1. Textul original al unui act, al unei sentinţe. 2. Redactare provizorie a unui document, a unui plan etc. 3. Rezumat asupra discuţiilor dintr-o şedinţă. [< fr. minute, cf. lat. minuta – mică].
(Dicţionar de neologisme)
MINÚTĂ s. f. 1. text original al unui act, al unei sentinţe. 2. prima redactare a unui act diplomatic, a unui document. ♢ plan în creion al unei ridicări topografice. 3. protocol scris privind înţelegerea între doi parteneri; rezumat asupra discuţiilor dintr-o şedinţă. 4. (arhit.) subdiviziune a unui modul. (< fr. minute, rus. minuta)
(Marele dicţionar de neologisme)
minútă (document) s. f., pl. minúte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
MINÚTĂ s. f. 1. text original al unui act, al unei sentinţe. 2. prima redactare a unui act diplomatic, a unui document. ♢ plan în creion al unei ridicări topografice. 3. protocol scris privind înţelegerea între doi parteneri; rezumat asupra discuţiilor dintr-o şedinţă. 4. (arhit.) subdiviziune a unui modul. (< fr. minute, rus. minuta)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)