ortodromele

ORTODRÓMĂ, ortodrome, s.f. Drumul cel mai scurt care leagă două puncte de pe suprafaţa Pământului. – Din germ. Orthodrome.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORTODRÓM//Ă ~e f. 1) Linia cea mai scurtă între două puncte ale unei sfere. 2) (în navigaţia maritimă şi aeriană) Arc al cercului mare (imaginat), reprezentând drumul cel mai scurt între două puncte de pe suprafaţa Pământului. /<germ. Orthodrome
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ORTODRÓMĂ s.f. Arc din cercul mare care trece prin două puncte date de pe suprafaţa Pământului şi care reprezintă drumul cel mai scurt dintre aceste puncte. ♦ Drum parcurs de un vehicul având forma arcului de cerc descris mai sus. [Cf. fr. orthodromie < gr. orthos – drept, dromos – drum].
(Dicţionar de neologisme)

ORTODRÓMĂ s. f. drumul cel mai scurt dintre două puncte ale sferei terestre. (< germ. Orthodrome)
(Marele dicţionar de neologisme)

ORTODRÓM, -Ă adj. (despre influxul nervos) care se propagă normal, în sens aferent sau eferent. (< fr. orthodrom)
(Marele dicţionar de neologisme)

ortodrómă s. f. (sil. -dro-), g.-d. art. ortodrómei; pl. ortodróme
(Dicţionar ortografic al limbii române)