ponderație

PONDERÁŢIE s.f. (Rar) Moderaţie, cumpătare; echilibru. – Din fr. pondération, lat. ponderatio.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PONDERÁŢIE s.f. Starea celui ponderat, ponderare; moderaţie, cumpătare, echilibru. [Gen. -iei, var. ponderaţiune s.f. / cf. fr. pondération, lat. ponderatio – greutate].
(Dicţionar de neologisme)

PONDERÁŢIE s. f. 1. echilibru între mai multe forţe, tendinţe etc. (opuse). 2. moderaţie, cumpătare, măsură. 3. (mat.) afectaţie a unei variabile, a unui coeficient, a termenului unei funcţii. (< fr. pondération, lat. ponderatio)
(Marele dicţionar de neologisme)

ponderáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. ponderáţia (sil. -ţi-a), g.-d. ponderáţii, art. ponderáţiei
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PONDERÁŢIE s. v. chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact.
(Dicţionar de sinonime)