septic

SÉPTIC, -Ă, septici, -ce, adj. Infectat cu microbi. ♢ Maladie septică = boală provocată de microbi. – Din fr. septique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞEPTÍC, şeptici, s.m. (Fam.) 1. Diminutiv al lui şapte. 2. Joc de cărţi, în care cartea marcată cu numărul şapte are cea mai mare importanţă. – Şapte + suf. -ic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SÉPTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care este infectat cu microbi. 2) Care produce infecţie. Bacterie ~că. ♢ Maladie ~că boală provocată de microbi. /<fr. septique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

-SEPTIC- Element prim şi secund de compunere savantă cu semnificaţia „infectat”, „microbian”, „infecţios”. [< fr. -septique, cf. gr. septikos].
(Dicţionar de neologisme)

SÉPTIC, -Ă adj. Infectat cu microbi. ♦ Maladie septică = boală cauzată de microbi. [< fr. septique, cf. gr. septikos].
(Dicţionar de neologisme)

SÉPTIC¹, -Ă adj. care produce infecţie; infectat cu microbi. (< fr. septique)
(Marele dicţionar de neologisme)

SEPTIC²(O)-, -SÉPTIC, -SEPSÍE /SEPTO- elem. „infecţios, microbian, infecţie”. (< fr. septic/o/-, -septique, -sepsie, septo-, cf. lat. septicus, gr. septikos, sepsis)
(Marele dicţionar de neologisme)

séptic adj. m., pl. séptici; f. sg. séptică, pl. séptice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şeptíc s. m., pl. şeptíci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SÉPTIC adj. (MED.) microbian, (rar) microbic. (Infecţie ~.)
(Dicţionar de sinonime)

ŞEPTÍC s. v. şapte, şeptar.
(Dicţionar de sinonime)