soiurilor

SOI³, soiuri, s.n. Grup de plante sau de animale care aparţin aceleaşi specii ori varietăţi, cu anumite însuşiri morfologice sau fiziologice ereditare comune; plantă sau animal care aparţine unui asemenea grup. ♢ Loc. adj. De soi = de bună calitate, ales. ♦ (Fam.) Varietate, gen, fel, categorie de oameni sau de obiecte. – Din tc. soy.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOI sóiuri n. 1) Totalitate a organismelor (vegetale sau animale) cu anumite trăsături ereditare comune; specie. ♢ De ~ de calitate superioară; ales; deosebit. 2) fam. Grup de fiinţe sau de obiecte ce se caracterizează printr-o anumită însuşire; specie; gen; fel; categorie. /<turc. soy
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sói (-iuri), s.n. – 1. Rasă, castă. – 2. Speţă, tip, generaţie. – 3. Clasă, specie, gen. – 4. Caracter, model, natură. – Mr. so(i)e, megl. soi. Tc. soy (Şeineanu, II, 325; Lokotsch 1923; Ronzevalle 113), cf. ngr. σόï, alb., bg. soi. – Der. soi, vb. (a încrucişa, a îmbunătăţi rasa); soios, adj. (de rasă bună).
(Dicţionarul etimologic român)

soi (specie, fel) s. n., pl. sóiuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

soi² s.n. (reg.) lingură mare pentru urdă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

---

Sinonime:
SOI s. 1. v. specie. 2. v. rasă. 3. v. categorie. 4. v. tip. 5. v. teapă. 6. v. fel. 7. fel, gen, mod. (Are un ~ de timiditate nejustificată.)
(Dicţionar de sinonime)

SOI s. v. neam, rasă, seminţie, spiţă, viţă.
(Dicţionar de sinonime)