stigmatizare

STIGMATIZÁ, stigmatizez, vb. I. Tranz. 1. A arunca asupra cuiva sau a ceva dispreţul public, a condamna cu toată severitatea; a înfiera, a dezonora. 2. (Înv.) A aplica (cu fierul roşu) stigmatul pe corpul sclavilor sau al delincvenţilor. – Din fr. stigmatiser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STIGMATIZÁRE, stigmatizări, s.f. Acţiunea de a stigmatiza; înfierare. – V. stigmatiza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A STIGMATIZ//Á ~éz tranz. 1) înv. (sclavi sau infractori) A marca printr-un stigmat; a însemna cu un fier roşu. 2) fig. (persoane, fapte, spuse reprobabile) A condamna în mod public; a osândi; a înfiera; a blama. ~ o trădare. /<fr. stigmatiser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STIGMATIZÁ vb. I. tr. A arunca asupra cuiva sau a ceva dispreţul public; a înfiera, a dezonora. [< fr. stigmatiser].
(Dicţionar de neologisme)

STIGMATIZÁRE s.f. Acţiunea de a stigmaziza şi rezultatul ei; înfierare. [< stigmatiza].
(Dicţionar de neologisme)

STIGMATIZÁ vb. tr. 1. a aplica cu fierul roşu stigmatul (2). 2. a arunca asupra cuiva dispreţul public; a înfiera, a defăima, a dezonora. (< fr. stigmatiser)
(Marele dicţionar de neologisme)

stigmatizá vb., ind. prez. 1 sg. stigmatizéz, 3 sg. şi pl. stigmatizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

stigmatizáre s. f., g.-d. art. stigmatizării; pl. stigmatizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
STIGMATIZÁ vb. 1. a înfiera, (înv.) a pecetlui. (A ~ sclavii, condamnaţii.) 2. v. dezaproba.
(Dicţionar de sinonime)

STIGMATIZÁRE s. 1. înfierare, (rar) înfierat, (înv.) pecetluire. (~ unui sclav.) 2. v. dezaprobare.
(Dicţionar de sinonime)