tetrametru
TETRAMÉTRU, tetrametri, s.m. Vers grec compus din patru grupe a câte două picioare (patru metri). – Din fr. tétramètre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TETRAMÉTRU s.m. Vers clasic greco-latin compus dintr-o serie de patru metri (patru grupe a câte două picioare). [< fr. tétramètre, cf. gr. tetrametron < tetra – patru, metron – măsură].
(Dicţionar de neologisme)
TETRAMÉTRU s. m. vers clasic greco-latin din patru unităţi metrice trisilabice sau şase bisilabice. ♢ vers din patru unităţi metrice. (< fr. tétramètre)
(Marele dicţionar de neologisme)
tetramétru s. m. (sil. -tra-, -tru), art. tetramétrul; pl. tetramétri, art. tetramétrii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TETRAMÉTRU s.m. Vers clasic greco-latin compus dintr-o serie de patru metri (patru grupe a câte două picioare). [< fr. tétramètre, cf. gr. tetrametron < tetra – patru, metron – măsură].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
tetramétru s. m. (sil. -tra-, -tru), art. tetramétrul; pl. tetramétri, art. tetramétrii
(Dicţionar ortografic al limbii române)