turmalină

TURMALÍNĂ, turmaline, s.f. Nume dat mai multor silicaţi naturali de sodiu, calciu, magneziu şi aluminiu, cu bor¹, cristalizaţi şi divers coloraţi, folosiţi ca pietre semipreţioase sau în optică, radiotehnică etc. – Din fr. tourmaline.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TURMALÍNĂ f. Mineral cristalizat din clasa silicaţilor, de diferite culori, cu luciu sticlos şi cu duritate mare, folosit în optică şi în radiotehnică. [Var. turmalin] /<fr. tourmaline, germ. Turmalin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TURMALÍNĂ s.f. Mineral cristalizat, format din silicaţii unor metale şi conţinând bor, piatră semipreţioasă de culoare roşie, verde sau violetă, folosit şi în optică, în radiotehnică etc. [Var. turmalin s.n. / < fr. tourmaline].
(Dicţionar de neologisme)

TURMALÍNĂ s. f. mineral din silicaţi naturali de sodiu, calciu, magneziu şi aluminiu cu bor, cristalizaţi şi frumos coloraţi, folosit ca piatră semipreţioasă, în industria optică, în radiotehnică etc. (< fr. tourmaline)
(Marele dicţionar de neologisme)

turmalínă s. f., g.-d. art. turmalínei; pl. turmalíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)