uscăciuni

USCĂCIÚNE s.f. 1. Însuşirea de a fi uscat. ♦ Senzaţie puternică de sete, de căldură, de înecăciune (pe care o simte cineva în gură, în gât etc.). 2. Secetă. – Usca + suf. -ăciune.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

USCĂCIÚN//E ~i f. 1) Însuşire de a fi uscat. 2) Senzaţie puternică de sete (cauzată de unele dereglări în organism). 3) Timp uscat; secetă. /a (se) usca + suf. ~ăciune
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

uscăciúne s. f., g.-d. art. uscăciúnii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
USCĂCIÚNE s. 1. v. secetă. 2. v. ariditate.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Uscăciune ≠ umiditate
(Dicţionar de antonime)