ÎNSOŢÍ, însoţesc, vb. IV. 1. Tranz. A merge împreună, a întovărăşi, a petrece pe cineva pe un drum, într-o călătorie etc.; a acompania. ♦ (Rar) A acompania pe cineva la un instrument. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se întovărăşi, a se asocia cu cineva. 2. Tranz. A adăuga ceva (spre completare sau lămurire). Însoţesc vorbele cu gesturi energice. 3. Refl. recipr. (Pop.) A se căsători. ♦ A se împerechea. – În + soţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ÎNSOŢ//Í ~ésc tranz. 1) (persoane) A urma în calitate de tovarăş; a întovărăşi; a acompania; a conduce. 2) A duce sub escortă; a escorta. 3) rar (interpreţi sau melodii interpretate de cineva) A susţine cântând aceeaşi melodie la un instrument sau grup de instrumente. 4) A adăuga pentru a face complet; a completa. ~ vorbele cu gesturi. 5) A face să se însoţească. /în + soţ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ÎNSOŢ//Í mă ~ésc intranz. pop. 1) (despre persoane de sex opus) A se uni prin căsătorie; a se căsători. 2) pop. (despre animale de sex opus) A realiza actul sexual (în vederea reproducerii); a se împreuna; a se împerechea. /în + soţ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
însoţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. însoţésc, imperf. 3 sg. însoţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. însoţeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNSOŢÍ vb. 1. a acompania, a conduce, a duce, a întovărăşi, a petrece, (reg.) a întroloca. (L-a ~ până la poartă.) 2. a întovărăşi, a urma. (Te ~ oriunde vei pleca.) 3. v. escorta. 4. v. asocia.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNSOŢÍ vb. v. căsători, goni, împerechea, împreuna, încrucişa, lega, uni.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ÎNSOŢ//Í ~ésc tranz. 1) (persoane) A urma în calitate de tovarăş; a întovărăşi; a acompania; a conduce. 2) A duce sub escortă; a escorta. 3) rar (interpreţi sau melodii interpretate de cineva) A susţine cântând aceeaşi melodie la un instrument sau grup de instrumente. 4) A adăuga pentru a face complet; a completa. ~ vorbele cu gesturi. 5) A face să se însoţească. /în + soţ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
însoţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. însoţésc, imperf. 3 sg. însoţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. însoţeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNSOŢÍ vb. 1. a acompania, a conduce, a duce, a întovărăşi, a petrece, (reg.) a întroloca. (L-a ~ până la poartă.) 2. a întovărăşi, a urma. (Te ~ oriunde vei pleca.) 3. v. escorta. 4. v. asocia.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNSOŢÍ vb. v. căsători, goni, împerechea, împreuna, încrucişa, lega, uni.
(Dicţionar de sinonime)