șopăiam

ŞOPĂÍ, şopăiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A vorbi cu cineva în şoaptă; a şopti, a şuşoti. ♢ Loc. adv. Pe şopăite = în şoaptă. – Şopa + suf. -ăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŞOPĂ//Í ~iésc intranz. fam. A vorbi în şoapta; a sopti. /şopa + suf. ~ăi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şopăí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şopăiésc, imperf. 3 sg. şopăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. şopăiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ŞOPĂÍ vb. v. şopti, şuşoti.
(Dicţionar de sinonime)