ALBÚŞ, albuşuri, s.n. 1. Substanţă albă-transparentă, vâscoasă, compusă în cea mai mare parte din albumină, care înconjoară gălbenuşul oului de păsări, reptile, peşti etc. 2. (Rar) Sclerotică. – Alb + suf. -uş.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CUCURÚZ, (1, 3, 4) cucuruzi, s.m., (2) cucuruze, s.n. (Reg.) 1. S.m. Porumb (planta şi rodul ei). 2. S.n. pl. Holde semănate cu porumb; porumbişte. 3. S.m. Fructul coniferelor; con. 4. S.m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori albe-gălbui dispuse în mici capitule (Petasites albus). – Cf. bg., scr. k u k u r u z, k u k u r u d z a.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HURMÚZ, (1) hurmuzuri, s.n., (2) hurmuzi, s.m. 1. S.n. Mărgea de sticlă imitând mărgăritarul; (la pl.) şirag de astfel de mărgele. 2. S.m. Arbust ornamental cu flori trandafirii şi cu fructe bace albe de mărimea cireşelor (Symphoricarpus albus). – Din tc. (n. pr.) Hurmuz.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LUPÍN s.m. Gen de plante erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din foliole înguste alungite şi cu flori albastre, galbene sau albe, cultivate ca furaj, ca plante ornamentale sau ca îngrăşământ verde (Lupinus). – Din fr. lupin.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SULFÍNĂ, sulfine, s.f. Numele a două plante erbacee, melifere şi medicinale, cu flori plăcut mirositoare, galbene (Melilotus officinalis) sau albe (Melilotus albus). [Var.: sulcínă s.f.] – Lat. *sulfina (< sulphur).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ALBÚŞ ~uri n. Parte componentă a oului, compusă dintr-o substanţă vâscoasă, transpa-rentă, care înconjoară gălbenuşul. /alb + suf. ~uş
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CUCURÚZ ~i m. Fructul coniferelor sub solzii căruia sunt seminţele; con. /<sb. kukuruz
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
HURMÚZ1 ~i m. Arbust decorativ cu frunze opuse, flori roz-trandafirii, cu fructe albe în formă de bobiţe, cultivat ca plantă ornamentală. /<turc. Hurmuz
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
HURMÚZ2 ~uri n. 1) Imitaţie din sticlă a mărgăritarului. 2) Mărgea sau şirag de mărgele confecţionate din astfel de sticlă. /<turc. Hurmuz n. pr.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
LUPÍN m. Plantă erbacee cu flori albastre, galbene sau albe, folosită ca furaj sau ca îngrăşământ verde. /<fr. lupin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SULFÍN//Ă ~e f. Plantă erbacee cu tulpina erectă, foarte ramificată, cu frunze trifoliate, zimţate, cu flori mici, aromate, grupate în spice lungi şi subţiri, cu fructe păstăi. [G.-D. sulfinei] /<lat. sulfina
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
LUPÍN s.m. Plantă leguminoasă cu frunze palmate, cultivată ca furaj sau pentru florile sale ornamentale dispuse în ciorchini lungi. [< fr. lupin].
(Dicţionar de neologisme)
albuş s.n. sg. (er.) spermă (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
albúş s. n., pl. albúşuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
cucurúz (porumb, con de brad) s. m., pl. cucurúzi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
cucurúz (porumbişte) s. n., pl. cucurúze
(Dicţionar ortografic al limbii române)
hurmúz (arbust) s. m., pl. hurmúzi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
hurmúz (mărgea) s. n., pl. hurmúzuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
lupín s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
sulfínă s. f., g.-d. art. sulfínei; pl. sulfíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ALBÚŞ s. v. sclerotică.
(Dicţionar de sinonime)
CAFELÚŢE s. pl. (BOT.; Lupinus albus şi varius) lupin, (reg.) cafea.
(Dicţionar de sinonime)
CUCURÚZ s. (BOT.; Petasites albus) (Bucov.) cojocel.
(Dicţionar de sinonime)
CUCURÚZ s. v. captalan, con, porumb, ştiulete.
(Dicţionar de sinonime)
HURMÚZ s. (BOT.; Symphoricarpus albus) (rar) corale-albe (pl.), lemn-cu-boabele-albe.
(Dicţionar de sinonime)
LUPÍN s (BOT.; Lupinus albus) cafea, niprală.
(Dicţionar de sinonime)
SULFÍNĂ s. (BOT.) 1. (Melilotus officinalis) (reg.) molotru, iarbă-de-piatră, trifoi-mare. 2. (Melilotus albus) (reg.) molotru alb. 3. sulfină albastră (Melilotus coerulea) = (reg.) schinduf, molotru albastru.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CUCURÚZ, (1, 3, 4) cucuruzi, s.m., (2) cucuruze, s.n. (Reg.) 1. S.m. Porumb (planta şi rodul ei). 2. S.n. pl. Holde semănate cu porumb; porumbişte. 3. S.m. Fructul coniferelor; con. 4. S.m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori albe-gălbui dispuse în mici capitule (Petasites albus). – Cf. bg., scr. k u k u r u z, k u k u r u d z a.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
LUPÍN s.m. Gen de plante erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din foliole înguste alungite şi cu flori albastre, galbene sau albe, cultivate ca furaj, ca plante ornamentale sau ca îngrăşământ verde (Lupinus). – Din fr. lupin.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SULFÍNĂ, sulfine, s.f. Numele a două plante erbacee, melifere şi medicinale, cu flori plăcut mirositoare, galbene (Melilotus officinalis) sau albe (Melilotus albus). [Var.: sulcínă s.f.] – Lat. *sulfina (< sulphur).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ALBÚŞ ~uri n. Parte componentă a oului, compusă dintr-o substanţă vâscoasă, transpa-rentă, care înconjoară gălbenuşul. /alb + suf. ~uş
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CUCURÚZ ~i m. Fructul coniferelor sub solzii căruia sunt seminţele; con. /<sb. kukuruz
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
HURMÚZ1 ~i m. Arbust decorativ cu frunze opuse, flori roz-trandafirii, cu fructe albe în formă de bobiţe, cultivat ca plantă ornamentală. /<turc. Hurmuz
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
HURMÚZ2 ~uri n. 1) Imitaţie din sticlă a mărgăritarului. 2) Mărgea sau şirag de mărgele confecţionate din astfel de sticlă. /<turc. Hurmuz n. pr.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
LUPÍN m. Plantă erbacee cu flori albastre, galbene sau albe, folosită ca furaj sau ca îngrăşământ verde. /<fr. lupin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SULFÍN//Ă ~e f. Plantă erbacee cu tulpina erectă, foarte ramificată, cu frunze trifoliate, zimţate, cu flori mici, aromate, grupate în spice lungi şi subţiri, cu fructe păstăi. [G.-D. sulfinei] /<lat. sulfina
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
LUPÍN s.m. Plantă leguminoasă cu frunze palmate, cultivată ca furaj sau pentru florile sale ornamentale dispuse în ciorchini lungi. [< fr. lupin].
(Dicţionar de neologisme)
albuş s.n. sg. (er.) spermă (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
albúş s. n., pl. albúşuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
cucurúz (porumb, con de brad) s. m., pl. cucurúzi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
cucurúz (porumbişte) s. n., pl. cucurúze
(Dicţionar ortografic al limbii române)
hurmúz (arbust) s. m., pl. hurmúzi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
hurmúz (mărgea) s. n., pl. hurmúzuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
lupín s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
sulfínă s. f., g.-d. art. sulfínei; pl. sulfíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ALBÚŞ s. v. sclerotică.
(Dicţionar de sinonime)
CAFELÚŢE s. pl. (BOT.; Lupinus albus şi varius) lupin, (reg.) cafea.
(Dicţionar de sinonime)
CUCURÚZ s. (BOT.; Petasites albus) (Bucov.) cojocel.
(Dicţionar de sinonime)
CUCURÚZ s. v. captalan, con, porumb, ştiulete.
(Dicţionar de sinonime)
HURMÚZ s. (BOT.; Symphoricarpus albus) (rar) corale-albe (pl.), lemn-cu-boabele-albe.
(Dicţionar de sinonime)
LUPÍN s (BOT.; Lupinus albus) cafea, niprală.
(Dicţionar de sinonime)
SULFÍNĂ s. (BOT.) 1. (Melilotus officinalis) (reg.) molotru, iarbă-de-piatră, trifoi-mare. 2. (Melilotus albus) (reg.) molotru alb. 3. sulfină albastră (Melilotus coerulea) = (reg.) schinduf, molotru albastru.
(Dicţionar de sinonime)