albinele dex - definiţie, sinonime, conjugare

albinele

[Sinonime]
ALBÍNĂ, albine, s.f. 1. Insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt şi lins, iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos, şi care trăieşte în familii, producând miere şi ceară; muscă (Apis mellifica). 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate şi cu flori violacee, dispuse în spic, asemănătoare cu o albină (1) (Ophrys cornuta). – Lat. alvina „stup”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ALBÍN//Ă ~e f. Insectă care trăieşte în roiuri şi produce miere şi ceară, având picioarele din urmă adaptate pentru strângerea polenului şi un ac veninos în partea posterioară a abdomenului. ~ă lucrătoare. /<lat. alvina
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

albínă (albíne), s.f. – 1. Insectă care produce miere şi ceară. – 2. Specie de orhidee (Ophrys cornuta). – Mr. alvină, megl. albină, istr. albire. Lat. alvῑna „stup”, der. de la alvus (Puşcariu 59; Candrea-Dens., 48; REW 393). Pentru a explica semantismul, DAR se referă la alb. bletë „stup” şi „albină”. Trebuie probabil să se plece de la o expresie (musca)alvina, unde alvina îndeplineşte firesc funcţia adj.; mai tîrziu, a ajuns s., ca în cazul lui (asinus) onagrarius, orbus(oculis) şi în multe alte cazuri. Muscă, avînd sensul de „roi” este curent în apicultură. Der. albinar, s.m. (apicultor); albinărel, s.m. (pasăre); albinărie, s.f. (roi; apicultură); albinărit, s.n. (apicultură); albinet, s.n. (mulţime de albine, roi).
(Dicţionarul etimologic român)

albínă s. f., g.-d. art. albínei; pl. albíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mólia-albínelor (sil. -li-a)/mólie-de-albíne (sil. -li-e) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

lúpul-albínelor (insectă) s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ALBÍNĂ s. (ENTOM.; Apis mellifica) (înv. şi pop.) muscă, (reg.) bâză. (~ produce mierea.)
(Dicţionar de sinonime)

CIUMA-ALBÍNELOR s. v. albinărel, furnicar, prigorie, viespar.
(Dicţionar de sinonime)

ALBINĂ-ŢIGĂNEÁSCĂ s. v. bărzăun, bondar, gărgăun.
(Dicţionar de sinonime)

MOLIA-ALBÍNELOR s. v. găselniţă.
(Dicţionar de sinonime)

IARBA ALBÍNELOR s. v. melisă, roiniţă.
(Dicţionar de sinonime)

LUPUL-ALBÍNELOR s. v. albinărel, furnicar, prigorie, viespar.
(Dicţionar de sinonime)

ALBINA-ŢIGÁNULUI s. v. bărzăun, bondar, gărgăun.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: al alb albi albin albine

Cuvinte se termină cu literele: le ele nele inele binele