FRIG, (2) friguri, s.n. 1. Temperatură scăzută a mediului ambiant, care dă senzaţia de rece. ♦ Senzaţie de rece provocată de temperatura joasă a mediului. 2. (La pl.) Temperatură ridicată a unui bolnav; tremur cauzat de senzaţia de rece, care precedă uneori o stare febrilă; frisoane. ♦ Malarie. ♦ Fig. Stare de nelinişte, de agitaţie puternică; emoţie. [Var.: (pop., 2) frígură s.f.] – Lat. frigus, -oris.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FRÍGURĂ s.f. v. frig.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FRIG ~uri n. 1) Stare atmosferică ce se caracterizează prin temperatură joasă a aerului. 2) Senzaţie de rece căuzată de o astfel de stare atmosferică. 3) la pl. Boală molipsitoare introdusă în organism prin înţepătura unui ţânţar, care se manifestă prin temperatură înaltă şi frisoane, repetate la intervale regulate de timp; malarie. 4) Stare de emoţie puternică, de nelinişte, de agitaţie. /<lat. frigus, ~oris
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
frig (fríguri), s.n. – 1. Temperatură scăzută care dă senzaţia de rece. – 2. (Pl.) Febră. – Mr., megl. frig. Lat. frῑgus (Puşcariu 649; Candrea-Dens., 640; REW 35315; DAR), cf. sard. fríus (Wagner 112), v. it. frigo (Battisti, III, 178). Pentru semantismul cuvîntului la pl., atestat încă din lat. pop. cf. Densusianu, Hlr., 190. Der. frigor, s.m. (plantă, Erythraea centarium), numită astfel datorită folosirii ei în medicina populară; friguros, adj. (rece; care se încălzeşte greu), care ar putea reprezenta de asemenea în mod direct lat. frῑgorōsus (Puşcariu 651; Candrea-Dens., 641; DAR), cf. sard. frigorosu, fr. frileux; înfrigoşa, vb. (rar, a răci); înfrigurat, adj. (febril, cu călduri; care tremură, înfiorat; febril, grăbit), al cărui ultim sens este împrumut din fr. fébrile, cf. montanesul afrigolado.
(Dicţionarul etimologic român)
frig s. n., (frisoane, malarie) pl. fríguri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PASĂREA-FRÍGULUI s. v. mătăsar.
(Dicţionar de sinonime)
FLOARE-DE-FRÍGURI s. v. fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
(Dicţionar de sinonime)
BURUIANA-FRÍGURILOR s. v. piperul-lupului, popilnic.
(Dicţionar de sinonime)
FRIGURI PALUDEÉNE s. pl. v. friguri (palustre), impaludism, malarie, paludism.
(Dicţionar de sinonime)
FRIG s. 1. răceală, rece. (Afară e ~.) 2. (la pl.) v. frisoane. 3. (la pl.) v. febră. 4. friguri (palustre) v. malarie.
(Dicţionar de sinonime)
MĂRĂRAŞ-DE-FRÍGURI s. v. păducherniţă.
(Dicţionar de sinonime)
IARBĂ-DE-FRÍGURI s. v. fierea-pământului, potroacă, traista-ciobanului, ţintaură.
(Dicţionar de sinonime)
BURUIANĂ-DE-FRÍGURI s. v. fierea-pământului, laptele-cucului, potroacă, traista-ciobanului, ţintaură.
(Dicţionar de sinonime)
RĂDĂCINĂ-DE-FRÍGURI s. v. rodul-pământului.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Frig ≠ cald, căldură
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FRÍGURĂ s.f. v. frig.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
frig (fríguri), s.n. – 1. Temperatură scăzută care dă senzaţia de rece. – 2. (Pl.) Febră. – Mr., megl. frig. Lat. frῑgus (Puşcariu 649; Candrea-Dens., 640; REW 35315; DAR), cf. sard. fríus (Wagner 112), v. it. frigo (Battisti, III, 178). Pentru semantismul cuvîntului la pl., atestat încă din lat. pop. cf. Densusianu, Hlr., 190. Der. frigor, s.m. (plantă, Erythraea centarium), numită astfel datorită folosirii ei în medicina populară; friguros, adj. (rece; care se încălzeşte greu), care ar putea reprezenta de asemenea în mod direct lat. frῑgorōsus (Puşcariu 651; Candrea-Dens., 641; DAR), cf. sard. frigorosu, fr. frileux; înfrigoşa, vb. (rar, a răci); înfrigurat, adj. (febril, cu călduri; care tremură, înfiorat; febril, grăbit), al cărui ultim sens este împrumut din fr. fébrile, cf. montanesul afrigolado.
(Dicţionarul etimologic român)
frig s. n., (frisoane, malarie) pl. fríguri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PASĂREA-FRÍGULUI s. v. mătăsar.
(Dicţionar de sinonime)
FLOARE-DE-FRÍGURI s. v. fierea-pământului, potroacă, ţintaură.
(Dicţionar de sinonime)
BURUIANA-FRÍGURILOR s. v. piperul-lupului, popilnic.
(Dicţionar de sinonime)
FRIGURI PALUDEÉNE s. pl. v. friguri (palustre), impaludism, malarie, paludism.
(Dicţionar de sinonime)
FRIG s. 1. răceală, rece. (Afară e ~.) 2. (la pl.) v. frisoane. 3. (la pl.) v. febră. 4. friguri (palustre) v. malarie.
(Dicţionar de sinonime)
MĂRĂRAŞ-DE-FRÍGURI s. v. păducherniţă.
(Dicţionar de sinonime)
IARBĂ-DE-FRÍGURI s. v. fierea-pământului, potroacă, traista-ciobanului, ţintaură.
(Dicţionar de sinonime)
BURUIANĂ-DE-FRÍGURI s. v. fierea-pământului, laptele-cucului, potroacă, traista-ciobanului, ţintaură.
(Dicţionar de sinonime)
RĂDĂCINĂ-DE-FRÍGURI s. v. rodul-pământului.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Frig ≠ cald, căldură
(Dicţionar de antonime)