intervenţiile
[Sinonime]
INTERVÉNŢIE, intervenţii, s.f. 1. Faptul de a interveni într-o acţiune, într-un proces, într-o discuţie etc. ♦ Invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat sau ale altui popor. ♦ (Med.; şi în sintagma intervenţie chirurgicală) Operaţie. 2. Acţiune, efort, demers făcut spre a obţine ceva, mai ales o favoare. – Din fr. intervention, lat. interventio.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INTERVÉNŢI//E ~i f. 1) v. A INTERVENI. 2) Amestec al unui stat (prin forţă armată, presiuni politice etc.) în treburile altui stat, contrar voinţei acestuia. 3) Demers făcut în favoarea cuiva. [G.-D. intervenţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. intervention, lat. interventio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INTERVÉNŢIE s.f. 1. Participare, intrare într-o acţiune. ♦ Invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat. ♦ (Med.) Operaţie. 2. Efort îndreptat spre un anumit scop. ♦ Mijlocire, mediaţie. ♦ (Peior.) Stăruinţă, cerere pe lângă o persoană influentă pentru a obţine favoruri etc. [Gen. -iei, var. intervenţiune s.f. / cf. fr. intervention, rus. intervenţiia].
(Dicţionar de neologisme)
INTERVÉNŢIE s. f. 1. participare, intrare într-o acţiune; luare de cuvânt. ♢ invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat. 2. (med.) operaţie. 3. efort îndreptat spre un anumit scop. ♢ mijlocire, mediaţie. ♢ (peior.) stăruinţă pe lângă o persoană influentă pentru a obţine favoruri. 4. (jur.) introducere în litigiu a unui terţ, la cererea sa. (< fr. intervention, lat. interventio)
(Marele dicţionar de neologisme)
intervénţie s. f. (sil. -ţi-e), art. intervénţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. intervénţiei; pl. intervénţii, art. intervénţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
INTERVÉNŢIE s. 1. v. imixtiune. 2. v. demers. 3. cuvânt. (Intervenţia sa la discuţii a fost oportună.) 4. (MED.) intervenţie chirurgicală v. operaţie.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Intervenţie ≠ neintervenţie
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INTERVÉNŢI//E ~i f. 1) v. A INTERVENI. 2) Amestec al unui stat (prin forţă armată, presiuni politice etc.) în treburile altui stat, contrar voinţei acestuia. 3) Demers făcut în favoarea cuiva. [G.-D. intervenţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. intervention, lat. interventio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
INTERVÉNŢIE s. f. 1. participare, intrare într-o acţiune; luare de cuvânt. ♢ invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat. 2. (med.) operaţie. 3. efort îndreptat spre un anumit scop. ♢ mijlocire, mediaţie. ♢ (peior.) stăruinţă pe lângă o persoană influentă pentru a obţine favoruri. 4. (jur.) introducere în litigiu a unui terţ, la cererea sa. (< fr. intervention, lat. interventio)
(Marele dicţionar de neologisme)
intervénţie s. f. (sil. -ţi-e), art. intervénţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. intervénţiei; pl. intervénţii, art. intervénţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
INTERVÉNŢIE s. 1. v. imixtiune. 2. v. demers. 3. cuvânt. (Intervenţia sa la discuţii a fost oportună.) 4. (MED.) intervenţie chirurgicală v. operaţie.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Intervenţie ≠ neintervenţie
(Dicţionar de antonime)