neant

NEÁNT s.n. Noţiune filozofică care desemnează vidul, nefiinţa, inexistenţa, nimicul. [Pr.: ne-ant] – Din fr. néant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NEÁNT n. 1) Noţiune filozofică care de-semnează nefiinţa, inexistenţa, nonexistenţa. 2) Adâncime foarte mare; prăpastie; noian; genune; abis. [Sil. ne-ant] /<fr. néant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NEÁNT s.n. Ceea ce nu există; gol, nefiinţă; nimic. [Pron. ne-ant. / < fr. néant].
(Dicţionar de neologisme)

NEÁNT s. n. nefiinţă, nonexistenţă, gol nesfârşit, nimic. (< fr. néant)
(Marele dicţionar de neologisme)

neánt s. n. (sil. -ant), pl. neánturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NEÁNT s. inexistenţă, nefiinţă, nimic, nonexistenţă, (rar) negură, neunde, uitare, (înv.) nedereasă, nefapt. (Aşa-zisa linişte a ~ului.)
(Dicţionar de sinonime)