raclor

RACLÓR, racloare, s.n. 1. Dispozitiv mobil folosit pentru curăţarea nămolului depus pe fundul decantoarelor, fără scoaterea din funcţie a instalaţiei. 2. Instrument cu care se raclează; răzuitor. – Cf. fr. r a c l o i r.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RACL//ÓR ~oáre n. Dispozitiv mobil folosit pentru îndepărtarea nămolului depus pe fundul decantoarelor. /<fr. racloir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RACLÓR s.n. 1. Dispozitiv mobil servind la curăţirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. Lamă subţire de oţel cu muchie ascuţită, folosită pentru aşchiere; răzuitor. [Cf. fr. racloir].
(Dicţionar de neologisme)

RACLÓR s. n. 1. dispozitiv mobil pentru curăţirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. lamă subţire de oţel cu muchie ascuţită, pentru aşchiere; răzuitor. (< fr. racloir)
(Marele dicţionar de neologisme)

raclór s. n. (sil. -clor), pl. racloáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
RACLÓR s. v. răzuitor.
(Dicţionar de sinonime)