ripam
[Conjugare]
RIPÁ, ripez, vb. 1. Tranz. (Constr.) A deplasa transversal pe distanţe foarte scurte o porţiune dintr-o linie de cale ferată, tablierul unui pod etc. – Din fr. riper.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RIPÁ vb. I. tr. (Constr.) A deplasa transversal pe distanţe foarte scurte o porţiune dintr-o linie de cale ferată, tablierul unui pod etc. [< fr. riper].
(Dicţionar de neologisme)
RIPÁ vb. tr. a deplasa transversal pe distanţe foarte scurte o porţiune dintr-o linie de cale ferată, tablierul unui pod etc. (< fr. riper)
(Marele dicţionar de neologisme)
ripá vb., ind. prez. 1 sg. ripéz, 3 sg. şi pl. ripeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RIPÁ vb. I. tr. (Constr.) A deplasa transversal pe distanţe foarte scurte o porţiune dintr-o linie de cale ferată, tablierul unui pod etc. [< fr. riper].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
ripá vb., ind. prez. 1 sg. ripéz, 3 sg. şi pl. ripeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)