șturț
ŞTURŢ, şturţuri, s.n. (Reg.) 1. Loc unde se depozitează minereul care urmează să fie prelucrat sau deşeurile; p. ext. materialul depozitat în acest loc. 2. Semifabricat plat care reprezintă un stadiu intermediar între placa-semifabricat şi tabla subţire. – Din germ. Sturz.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
şturţ s. n., pl. ştúrţuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
şturţ s. n., pl. ştúrţuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)