instituiseși

INSTITUÍ, instítui, vb. IV. Tranz. A înfiinţa, a întemeia, a funda (prin lege); a stabili, a alcătui¹. – Din fr. instituer, lat. instituere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A INSTITUÍ instítui tranz. (întreprinderi, asociaţii, societăţi, teorii etc.) A organiza pe un principiu nou (în mod oficial); a stabili; a constitui (prin lege). [Sil. in-sti-] /<fr. instituer, lat. instituere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INSTITUÍ vb. IV. tr. A înfiinţa, a stabili, a întemeia. [P.i. instítui, 3,6 -ie. / < fr. instituer, cf. lat. instituere].
(Dicţionar de neologisme)

INSTITUÍ vb. tr. a înfiinţa, a organiza, a stabili, a întemeia. (< fr. instituer, lat. instituere)
(Marele dicţionar de neologisme)

instituí vb., ind. şi conj. prez. 1 sg. instítui, 3 sg. şi pl. instítuie, imperf. 3 sg. instituiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
INSTITUÍ vb. 1. v. constitui. 2. a fixa, a hotărî, a întocmi, a orândui, a rândui, a stabili, a statornici, (înv.) a aşeza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 3. a face, a stabili. (A ~ legi.) 4. a introduce, a stabili. (A ~ o anumită practică.) 5. v. proclama. 6. v. înfiinţa.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A institui ≠ a lichida, a suprima
(Dicţionar de antonime)