PENALIZÁ, penalizez, vb. I. Tranz. 1. A prevedea sau a aplica cuiva o anumită sancţiune penală; a pena, a sancţiona. 2. A prevedea sau a cere cuiva o anumită despăgubire; a amenda. 3. A aplica unui sportiv o anumită sancţiune pentru încălcarea regulamentului de joc. – Din fr. pénaliser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PENALIZÁRE, penalizări, s.f. Acţiunea de a penaliza şi rezultatul ei; penalizaţie. – V. penaliza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A PENALIZ//Á ~éz tranz. (persoane vinovate de încălcarea unor legi, regulamente, reguli etc.) A supune unei sancţiuni. ~ un infractor. Arbitrul ~at un atacant. /<fr. pénaliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PENALIZÁ vb. I. tr. 1. A pedepsi (o infracţiune, o crimă etc.). 2. A prevedea sau a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. A sancţiona (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. [< fr. pénaliser].
(Dicţionar de neologisme)
PENALIZÁRE s.f. Acţiunea de a penaliza şi rezultatul ei; penalizaţie; (spec.) penalti. [< penaliza].
(Dicţionar de neologisme)
PENALIZÁ vb. tr. 1. a pedepsi (o infracţiune); a pena. 2. a prevedea, a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. (sport) a sancţiona (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. (< fr. pénaliser)
(Marele dicţionar de neologisme)
penalizá vb., ind. prez. 1 sg. penalizéz, 3 sg. şi pl. penalizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
penalizáre s. f., g.-d. art. penalizării; pl. penalizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PENALIZÁ vb. 1. v. amenda. 2. a sancţiona. (A ~ o echipă sportivă.)
(Dicţionar de sinonime)
PENALIZÁRE s. 1. (JUR.) amendare. (~ cuiva cu o sumă de bani.) 2. (JUR.; concr.) amendă, penalitate, (rar) penalizaţie, (înv. şi pop.) gloabă, (înv. şi reg.) ştraf, (prin Transilv.) birşag, dârdală, (înv.) globire, hatalm, (turcism înv.) geremea. (A plătit o ~ zdravănă.) 3. sancţionare. (~ unei echipe sportive.) 4. (concr.) sancţiune. (Sportivul a primit o ~ aspră.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PENALIZÁRE, penalizări, s.f. Acţiunea de a penaliza şi rezultatul ei; penalizaţie. – V. penaliza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PENALIZÁ vb. I. tr. 1. A pedepsi (o infracţiune, o crimă etc.). 2. A prevedea sau a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. A sancţiona (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. [< fr. pénaliser].
(Dicţionar de neologisme)
PENALIZÁRE s.f. Acţiunea de a penaliza şi rezultatul ei; penalizaţie; (spec.) penalti. [< penaliza].
(Dicţionar de neologisme)
PENALIZÁ vb. tr. 1. a pedepsi (o infracţiune); a pena. 2. a prevedea, a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. (sport) a sancţiona (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. (< fr. pénaliser)
(Marele dicţionar de neologisme)
penalizá vb., ind. prez. 1 sg. penalizéz, 3 sg. şi pl. penalizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
penalizáre s. f., g.-d. art. penalizării; pl. penalizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PENALIZÁ vb. 1. v. amenda. 2. a sancţiona. (A ~ o echipă sportivă.)
(Dicţionar de sinonime)
PENALIZÁRE s. 1. (JUR.) amendare. (~ cuiva cu o sumă de bani.) 2. (JUR.; concr.) amendă, penalitate, (rar) penalizaţie, (înv. şi pop.) gloabă, (înv. şi reg.) ştraf, (prin Transilv.) birşag, dârdală, (înv.) globire, hatalm, (turcism înv.) geremea. (A plătit o ~ zdravănă.) 3. sancţionare. (~ unei echipe sportive.) 4. (concr.) sancţiune. (Sportivul a primit o ~ aspră.)
(Dicţionar de sinonime)