porumbar

PORUMBÁR¹, porumbari, s.m. Arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe şi cu fructe sferice de culoare neagră-vineţie, cu gust acru, astringent; porumbel (III 2), scorombar (Prunus spinosa). – Porumbă¹ + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PORUMBÁR², (I) porumbare, s.n., (II) porumbari, s.m. I. S.n. 1. Adăpost pentru porumbei (I 1); porumbărie (1), hulubărie. 2. Construcţie de nuiele sau de şipci în care se păstrează ştiuleţii de porumb; coşar, pătul, porumbărie (2). II. S.m. (Reg.) Specie de uliu. – Porumb + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PORUMBÁR¹ ~e n. 1) Construcţie mică de lemn care serveşte drept adăpost pentru porumbeii de casă; hulubărie. 2) rar Construcţie din nuiele împletite sau din scânduri bătute rar în care se păstrează ştiuleţii de porumb; sâsâiac; coşar; leasă; pătul. /porumb + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PORUMBÁR² ~i m. Arbust spinos, foarte ramificat, cu frunze dinţate, cu flori albe şi cu fructe mici rotunde, de culoare neagră-albăstruie. /porumb + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

porumbár (arbust, pasăre) s. m., pl. porumbári
(Dicţionar ortografic al limbii române)

porumbár (adăpost pentru porumbei, pătul) s. n., pl. porumbáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PORUMBÁR s. (BOT.; Prunus spinosa) porumbel, (înv. şi reg.) târn, (reg.) coţobrel, curcudel, mărăcine, porumb, porumbea, scorombar, spin.
(Dicţionar de sinonime)

PORUMBÁR s. 1. v. pătul. 2. coşar, pătul, (reg.) magazin, (Mold. şi Transilv.) coş, (Transilv.) coşarcă. (~ de porumb.)
(Dicţionar de sinonime)

PORUMBÁR s. v. erete, uliu.
(Dicţionar de sinonime)