radiolocație

RADIOLOCÁŢIE, radiolocaţii, s.f. Detectarea şi determinarea poziţiei unui obiect (în mişcare) faţă de un reper, cu ajutorul unor fascicule de unde electromagnetice emise, şi transformarea acestora în semnale vizibile după reflectarea lor de către obiectul detectat. [Pr.: -di-o-] – Din engl. radiolocation, rus. radiolokaţiia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RADIOLOCÁŢI//E ~i f. Detectare şi localizare a unor obiecte în mişcare (avioane, rachete, nave etc.) cu ajutorul radarului. [Sil. -di-o-] /< engl. radiolocation, rus. radio-lokaţija
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RADIOLOCÁŢIE s.f. Detectarea şi determinarea poziţiei unui post de radioemisiune cu ajutorul a două sau a mai multor posturi de radiorecepţie; radioreperaj. [Gen. -iei. / < engl., fr. radiolocation, rus. radiolokaţiia].
(Dicţionar de neologisme)

RADIOLOCÁŢIE s. f. metodă care permite determinarea poziţiei unui obstacol prin reflectarea de către acesta a undelor electromagnetice; radioreperaj. (< rus. radiolokaţiia, engl. radiolocation)
(Marele dicţionar de neologisme)

radiolocáţie s. f. (sil. -di-o-) locaţie
(Dicţionar ortografic al limbii române)