ZGUDUÍ, zgúdui, vb. IV. 1. Refl. şi tranz. A se cutremura sau a face să se cutremure, să se clatine; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina (1). ♦ Tranz. Fig. A tulbura, a zdruncina convingerile, conştiinţa cuiva. 2. Tranz. Fig. A emoţiona puternic, a înfiora. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZGUDUÍT, -Ă, zguduiţi, -te, adj. Agitat, frământat. ♦ Emoţionat puternic, înfiorat. – V. zgudui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ZGUDUÍ zgúdui tranz. A face să se zguduie; a zdruncina. 2) fig. (convingeri, concepţii etc.) A clătina din temelii; a zdruncina. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ZGUDUÍ mă zgúdui intranz. 1) (despre vehicule sau persoane aflate în vehicule) A se scutura cu putere (din cauza denivelării drumului); a se zdruncina; a se hurduca. 2) (despre pământ) A se afla în seism; a se cutremura. 3) fig. (despre persoane) A fi cuprins de emoţii puternice; a se tulbura. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ZGUDUÍT, -Ă, zguduíţi, -te, adj. ~ 2. Clătinat din temelii, zdruncinat, şubrezit.
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
zguduí vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. zgúdui, 3 sg. zgúduie, imperf. 3 sg. zguduiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ZGUDUÍ vb. 1. a (se) clătina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zgâlţâi. (Seismul ~ casa din temelii.) 2. v. tremura. (Se ~ pereţii.) 3. v. hâţâi. (Căruţa l-a ~ zdravăn.) 4. a zgâlţâi, (pop.) a zgâlţâna. (Îl ~ zdravăn ca să se scoale.) 5. a (se) agita, a (se) clătina, a (se) scutura. (A ~ lichidul din eprubetă.) 6. a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se înfricoşa, a se îngrozi, a se înspăimânta, a tremura, (înv. şi pop.) a se spăimânta. (Se ~ la auzul acestei veşti.)
(Dicţionar de sinonime)
ZGUDUÍ vb. v. clătina.
(Dicţionar de sinonime)
ZGUDUÍT adj. cutremurat. (A rămas ~ de vestea primită.)
(Dicţionar de sinonime)
ZGUDUÍT s. 1. v. clătinare. (La seism s-a simţit un ~ puternic.) 2. v. hurducare. (~ul unei căruţe, pe un drum cu hârtoape.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ZGUDUÍT, -Ă, zguduiţi, -te, adj. Agitat, frământat. ♦ Emoţionat puternic, înfiorat. – V. zgudui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ZGUDUÍ mă zgúdui intranz. 1) (despre vehicule sau persoane aflate în vehicule) A se scutura cu putere (din cauza denivelării drumului); a se zdruncina; a se hurduca. 2) (despre pământ) A se afla în seism; a se cutremura. 3) fig. (despre persoane) A fi cuprins de emoţii puternice; a se tulbura. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ZGUDUÍT, -Ă, zguduíţi, -te, adj. ~ 2. Clătinat din temelii, zdruncinat, şubrezit.
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
zguduí vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. zgúdui, 3 sg. zgúduie, imperf. 3 sg. zguduiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ZGUDUÍ vb. 1. a (se) clătina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zgâlţâi. (Seismul ~ casa din temelii.) 2. v. tremura. (Se ~ pereţii.) 3. v. hâţâi. (Căruţa l-a ~ zdravăn.) 4. a zgâlţâi, (pop.) a zgâlţâna. (Îl ~ zdravăn ca să se scoale.) 5. a (se) agita, a (se) clătina, a (se) scutura. (A ~ lichidul din eprubetă.) 6. a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se înfricoşa, a se îngrozi, a se înspăimânta, a tremura, (înv. şi pop.) a se spăimânta. (Se ~ la auzul acestei veşti.)
(Dicţionar de sinonime)
ZGUDUÍ vb. v. clătina.
(Dicţionar de sinonime)
ZGUDUÍT adj. cutremurat. (A rămas ~ de vestea primită.)
(Dicţionar de sinonime)
ZGUDUÍT s. 1. v. clătinare. (La seism s-a simţit un ~ puternic.) 2. v. hurducare. (~ul unei căruţe, pe un drum cu hârtoape.)
(Dicţionar de sinonime)