mijlocie

MIJLOCÍU, -ÍE, mijlocii, adj. 1. Care se găseşte la mijlocul unei linii, al unei suprafeţe, al unui spaţiu etc. ♢ Deget mijlociu (şi substantivat, n.) = deget care se află între arătător şi inelar. 2. (Adesea substantivat) Care este al doilea dintre mai mulţi fraţi, considerat în raport cu aceştia; mezin. 3. Care se situează între extrema superioară şi cea inferioară în ceea ce priveşte dimensiunea, calitatea, valoarea etc.; de mijloc, potrivit, mediu². 4. (Sport; în sintagmele) Categorie mijlocie (mare) (şi substantivat, f.) = categorie de greutate la box, lupte şi haltere, situată între semimijlocie şi semigrea. Categorie mijlocie (mică) (şi substantivat f.) = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 şi 71 kg la box şi 68 şi 73 kg la lupte. – Mijloc + suf. -iu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MIJLOC//ÍU ~íe (~íi) 1) Care se află la mijloc (între două limite); de mijloc; mediu. Statură ~e. ♢ Deget ~ cel de al treilea deget, aflat între arătător şi inelar. 2) pop. (despre fraţi) Care s-a născut între alţi doi. /mijloc + suf. ~iu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mijlocíu adj. m., f. mijlocíe; pl. m. şi f. mijlocíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MIJLOCÍU adj., s. 1. adj. potrivit. (De statură, de mărime ~.) 2. adj., s. (pop.) mezin, (reg.) mijlocin. (Fratele ~.) 3. adj. mediu. (De calitate, de vârstă ~.) 4. adj. v. mediocru.
(Dicţionar de sinonime)

MIJLOCÍE s. v. medie.
(Dicţionar de sinonime)