pildă
[Sinonime]
PÍLDĂ, pilde, s.f. 1. Ceea ce poate servi cuiva drept învăţătură, drept model de urmat, drept termen de comparaţie; ceea ce poate servi ca obiect de imitaţie sau inspiraţie în privinţa formei, aspectului etc.; model, exemplu. ♢ Loc. adv. De pildă = de exemplu, bunăoară, cum ar fi. ♢ Expr. A lua pildă = a imita exemplul cuiva. ♦ Dovadă, probă, indiciu. ♦ Pedeapsă sau măsură drastică, menită să servească drept avertisment şi pentru alţii. 2. Povestire alegorică cu un cuprins religios sau moral, producţie literară cu caracter moralizator, cu o structură apropiată de fabulă; parabolă; p. ext. maximă, sentinţă; proverb, zicală; semnificaţie, tâlc cuprins într-o asemenea povestire, maximă, zicală sau într-o acţiune oarecare, într-o faptă etc. ♢ Loc. prep. (Înv. şi reg.) În pilda (cuiva) = cu aluzie, referitor (la cineva). ♦ Fabulă. – Din magh. példa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PÍLD//Ă ~e f. 1) Ceea ce poate servi drept învăţătură; model; exemplu. 2) Fapt concret care ilustrează o teză; exemplu. ♢ De ~ de exemplu. 3) Pedeapsă sau măsură care poate servi drept avertisment şi altora. 4) rar Învăţătură expusă în formă alegorică; povestire moralizatoare. ♢ A vorbi în ~e (sau childuri) a vorbi făcând aluzii; a vorbi cu subînţelesuri. /<ung. példa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
píldă (pílde), s.f. – 1. Parabolă, alegorie, fabulă. – 2. Proverb, zicătoare. – 3. Exemplu, model. Mag. példa (Cihac, II, 520; Bogrea, Dacor., III, 409), din germ. Bild. Sec. XVII. – Der. pild(u)i, vb. (a da ca exemplu; a certa, a dojeni; refl., a lua exemplu, a imita); nepilduit, adj. (fără exemplu); pilduitor, adj. (exemplar).
(Dicţionarul etimologic român)
píldă s. f., g.-d. art. píldei; pl. pílde
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PÍLDĂ s. 1. v. exemplu. 2. învăţătură, (înv.) paradigmă, (fig.) lecţie. (A lua ~ de la cineva de felul cum ...) 3. v. morală. 4. învăţătură, (rar) parimie, (înv.) price. (Le-a spus o ~.) 5. v. parabolă. 6. v. dovadă.
(Dicţionar de sinonime)
PÍLDĂ s. v. aforism, ciudă, cugetare, dicton, gelozie, invidie, machetă, maximă, necaz, pică, pizmă, pornire, proverb, ranchiună, sentinţă, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PÍLD//Ă ~e f. 1) Ceea ce poate servi drept învăţătură; model; exemplu. 2) Fapt concret care ilustrează o teză; exemplu. ♢ De ~ de exemplu. 3) Pedeapsă sau măsură care poate servi drept avertisment şi altora. 4) rar Învăţătură expusă în formă alegorică; povestire moralizatoare. ♢ A vorbi în ~e (sau childuri) a vorbi făcând aluzii; a vorbi cu subînţelesuri. /<ung. példa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
píldă s. f., g.-d. art. píldei; pl. pílde
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PÍLDĂ s. 1. v. exemplu. 2. învăţătură, (înv.) paradigmă, (fig.) lecţie. (A lua ~ de la cineva de felul cum ...) 3. v. morală. 4. învăţătură, (rar) parimie, (înv.) price. (Le-a spus o ~.) 5. v. parabolă. 6. v. dovadă.
(Dicţionar de sinonime)
PÍLDĂ s. v. aforism, ciudă, cugetare, dicton, gelozie, invidie, machetă, maximă, necaz, pică, pizmă, pornire, proverb, ranchiună, sentinţă, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.
(Dicţionar de sinonime)