TÉMPERA1 s.f. 1. Vopsea obţinută prin amestecarea ei cu lianţi pe bază de substanţe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se întrebuinţează culori tempera1 (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din it. tempera.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TEMPERÁ2, temperez, vb. I Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acţiune, o dorinţă etc.) ♢ Refl. Vântul s-a mai temperat. – Din fr. tempérer, lat. temperare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TEMPERÁT, -Ă, temperaţi, -te, adj. 1. (Despre oameni şi despre manifestările lor) Moderat, cumpătat, potolit. ♦ Climă temperată = climă caracterizată prin existenţa a patru anotimpuri, cu veri potrivit de călduroase şi cu ierni nu prea reci. Zonă temperată = fiecare dintre cele două zone de pe suprafaţa Pământului cuprinse între tropice şi cercurile polare. 2. (Muz.; în sintagma) Sistem temperat = sistemul împărţirii intervalelor de tonuri în câte două semitonuri egale. – V. tempera. Cf. fr. t e m p é r é.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TÉMPERA f. 1) Culoare obţinută prin amestecarea unor coloranţi cu lianţi pe bază de substanţe albuminoase sau gelatinoase. 2) Procedeu de pictură care întrebuinţează asemenea culori. 3) Pictură realizată prin acest procedeu. /<it. tempera
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A TEMPER//Á ~éz tranz. livr. (persoane şi manifestările lor) A face să se tempereze; a potoli; a domoli; a modera. /<fr. tempérer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE TEMPER//Á mă ~éz intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A scădea în intensitate; a pierde din intensitate; a se ogoi; a se modera; a se domoli. 2) (despre persoane şi despre manifestările lor) A deveni calm, înfrânându-se; a se potoli; a se domoli; a se modera; a se ogoi. /<fr. tempérer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TEMPERÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A TEMPERA. 2) (despre oameni) Care ştie să-şi potolească pornirile lăuntrice; cumpătat; moderat. ♢ Climă ~tă climă caracterizată prin ierni nu prea reci şi veri potrivit de călduroase. Zonă ~tă fiecare dintre cele două zone de pe suprafaţa globului pământesc, cuprinse între tropice şi cercurile polare. 3) muz. (despre instrumente cu claviatură) Care are intervalurile de tonuri împărţite în câte două semitonuri. /<lat. temperatus, ~a, ~um, fr. tempéré
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TEMPERÁ vb. I. tr. A modera, a micşora; a potoli, a domoli (un sentiment, o acţiune, o tendinţă). [< fr. tempérer, cf. lat. temperare].
(Dicţionar de neologisme)
TÉMPERA s.n. 1. Culoare obţinută prin amestecarea ei cu lianţi pe bază de substanţe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu de pictură care întrebuinţează astfel de culori. [Pl. invar. / < it. tempera].
(Dicţionar de neologisme)
TEMPERÁT adj. 1. Moderat, potolit. ♦ Climă temperată = climă caracterizată prin veri potrivit de călduroase şi ierni nu prea reci; zonă temperată = fiecare dintre cele două zone de pe suprafaţa globului, cuprinse între tropice şi cercurile polare. 2. (Muz.; despre un instrument cu claviatură) la care intervalele de tonuri sunt împărţite în câte două semitonuri egale. [< tempera, cf. fr. temperé].
(Dicţionar de neologisme)
TÉMPERA1 s. f procedeu în tehnica picturii prin amestecarea culorii cu lianţi pe bază de substanţe albuminoide sau gelatinoase; culoarea însăşi. ♢ pictura realizată. (< it. tempera)
(Marele dicţionar de neologisme)
TEMPERÁ2 vb. tr., refl. a (se) modera, a (se) atenua; a (se) potoli, a (se) domoli. (< fr. tempérer, lat. temperare)
(Marele dicţionar de neologisme)
TEMPERÁT adj. 1. moderat, potolit. o climă ~ă = climă cu veri potrivit de călduroase şi ierni nu prea reci; zonă ~ă = fiecare dintre cele două zone de pe suprafaţa globului cuprinse între tropice şi cercurile polare. 2. (muz.) sistem ~ = sistem melodic bazat pe diviziunea octavei în 12 semitonuri egale, suprimând diferenţa dintre semitonurile diatonice şi cele cromatice. (< fr. temperé, it. temperato)
(Marele dicţionar de neologisme)
témpera s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
temperá vb., ind. prez. 1 sg. temperéz, 3 sg. şi pl. tempereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TEMPERÁ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a domoli, a potoli, a stăpâni, a stăvili, (fig.) a înfrâna, a zăgăzui. (I-a mai ~ avântul.) 6. v. atenua.
(Dicţionar de sinonime)
TEMPERÁT adj. 1. v. calm. 2. v. cumpătat. 3. v. domol. 4. calm, calmat, domolit, liniştit, moderat, ponderat, potolit. (Atitudine ~.) 5. v. blând.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A (se) tempera ≠ a (se) intensifica
(Dicţionar de antonime)
A tempera ≠ a grăbi
(Dicţionar de antonime)
Temperat ≠ aprig, impulsiv
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TEMPERÁ2, temperez, vb. I Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acţiune, o dorinţă etc.) ♢ Refl. Vântul s-a mai temperat. – Din fr. tempérer, lat. temperare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TÉMPERA f. 1) Culoare obţinută prin amestecarea unor coloranţi cu lianţi pe bază de substanţe albuminoase sau gelatinoase. 2) Procedeu de pictură care întrebuinţează asemenea culori. 3) Pictură realizată prin acest procedeu. /<it. tempera
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A TEMPER//Á ~éz tranz. livr. (persoane şi manifestările lor) A face să se tempereze; a potoli; a domoli; a modera. /<fr. tempérer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE TEMPER//Á mă ~éz intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A scădea în intensitate; a pierde din intensitate; a se ogoi; a se modera; a se domoli. 2) (despre persoane şi despre manifestările lor) A deveni calm, înfrânându-se; a se potoli; a se domoli; a se modera; a se ogoi. /<fr. tempérer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TEMPERÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A TEMPERA. 2) (despre oameni) Care ştie să-şi potolească pornirile lăuntrice; cumpătat; moderat. ♢ Climă ~tă climă caracterizată prin ierni nu prea reci şi veri potrivit de călduroase. Zonă ~tă fiecare dintre cele două zone de pe suprafaţa globului pământesc, cuprinse între tropice şi cercurile polare. 3) muz. (despre instrumente cu claviatură) Care are intervalurile de tonuri împărţite în câte două semitonuri. /<lat. temperatus, ~a, ~um, fr. tempéré
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TEMPERÁ vb. I. tr. A modera, a micşora; a potoli, a domoli (un sentiment, o acţiune, o tendinţă). [< fr. tempérer, cf. lat. temperare].
(Dicţionar de neologisme)
TÉMPERA s.n. 1. Culoare obţinută prin amestecarea ei cu lianţi pe bază de substanţe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu de pictură care întrebuinţează astfel de culori. [Pl. invar. / < it. tempera].
(Dicţionar de neologisme)
TEMPERÁT adj. 1. Moderat, potolit. ♦ Climă temperată = climă caracterizată prin veri potrivit de călduroase şi ierni nu prea reci; zonă temperată = fiecare dintre cele două zone de pe suprafaţa globului, cuprinse între tropice şi cercurile polare. 2. (Muz.; despre un instrument cu claviatură) la care intervalele de tonuri sunt împărţite în câte două semitonuri egale. [< tempera, cf. fr. temperé].
(Dicţionar de neologisme)
TÉMPERA1 s. f procedeu în tehnica picturii prin amestecarea culorii cu lianţi pe bază de substanţe albuminoide sau gelatinoase; culoarea însăşi. ♢ pictura realizată. (< it. tempera)
(Marele dicţionar de neologisme)
TEMPERÁ2 vb. tr., refl. a (se) modera, a (se) atenua; a (se) potoli, a (se) domoli. (< fr. tempérer, lat. temperare)
(Marele dicţionar de neologisme)
TEMPERÁT adj. 1. moderat, potolit. o climă ~ă = climă cu veri potrivit de călduroase şi ierni nu prea reci; zonă ~ă = fiecare dintre cele două zone de pe suprafaţa globului cuprinse între tropice şi cercurile polare. 2. (muz.) sistem ~ = sistem melodic bazat pe diviziunea octavei în 12 semitonuri egale, suprimând diferenţa dintre semitonurile diatonice şi cele cromatice. (< fr. temperé, it. temperato)
(Marele dicţionar de neologisme)
témpera s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
temperá vb., ind. prez. 1 sg. temperéz, 3 sg. şi pl. tempereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TEMPERÁ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a domoli, a potoli, a stăpâni, a stăvili, (fig.) a înfrâna, a zăgăzui. (I-a mai ~ avântul.) 6. v. atenua.
(Dicţionar de sinonime)
TEMPERÁT adj. 1. v. calm. 2. v. cumpătat. 3. v. domol. 4. calm, calmat, domolit, liniştit, moderat, ponderat, potolit. (Atitudine ~.) 5. v. blând.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A (se) tempera ≠ a (se) intensifica
(Dicţionar de antonime)
A tempera ≠ a grăbi
(Dicţionar de antonime)
Temperat ≠ aprig, impulsiv
(Dicţionar de antonime)