DISPĂREÁ, dispár, vb. II. Intranz. 1. A se face nevăzut, a ieşi din câmpul vizual, a nu mai putea fi văzut (deşi continuă să existe), a pieri (dinaintea ochilor). ♦ A se pierde fără urmă, a nu mai putea fi găsit. 2. A înceta să mai existe; a se stinge, a pieri. ♦ (Despre fiinţe) A muri. [Var.: dispáre vb. III] – Din fr. disparaître (după părea).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DISPĂREÁ dispár intranz. 1) A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a pieri. 2) A se pierde fără urmă. 3) fig. (despre fiinţe) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viaţă; a se sfârşi; a muri; a deceda; a răposa; a sucomba. /<fr. disparaître
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DISPĂREÁ vb. II. intr. 1. A nu se mai vedea, a ieşi din câmpul vizual. ♦ A se pierde, a pieri. 2. A-şi înceta existenţa, a se stinge. 3. A muri, a deceda. [P.i. dispár, var. dispare vb. III. / cf. lat. disparere, it. disparire, fr. disparaître].
(Dicţionar de neologisme)
DISPĂREÁ vb. intr. 1. a nu se mai vedea, a ieşi din câmpul vizual. ♢ a se pierde, a pieri. 2. a-şi înceta existenţa, a se stinge. 3. a muri, a deceda. (după fr. disparaître)
(Marele dicţionar de neologisme)
dispăreá vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dispár, 1 pl. dispărém; conj. prez. 3 sg. şi pl. dispáră; part. dispărút
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DISPĂREÁ vb. 1. a pieri, (fig.) a o şterge, (fam. fig.) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza. (Răufăcătorul a ~ fără urmă.) 2. a se pierde, a pieri, (reg.) a se prăpădi, (fig.) a se mistui, a se scufunda. (A ~ în noapte.) 3. a fugi, (pop.) a lipsi, (fig.) a o şterge. (~ din faţa mea!) 4. v. muri. 5. v. apune. 6. v. risipi. 7. v. înceta. 8. v. înceta. 9. a se stinge. (Zâmbetul i-a ~.) 10. v. pieri.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A dispărea ≠ a (se) ivi, a supravieţui, a se naşte, a arăta, a se isca, a (se) arăta
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DISPĂREÁ dispár intranz. 1) A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a pieri. 2) A se pierde fără urmă. 3) fig. (despre fiinţe) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viaţă; a se sfârşi; a muri; a deceda; a răposa; a sucomba. /<fr. disparaître
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DISPĂREÁ vb. intr. 1. a nu se mai vedea, a ieşi din câmpul vizual. ♢ a se pierde, a pieri. 2. a-şi înceta existenţa, a se stinge. 3. a muri, a deceda. (după fr. disparaître)
(Marele dicţionar de neologisme)
dispăreá vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dispár, 1 pl. dispărém; conj. prez. 3 sg. şi pl. dispáră; part. dispărút
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DISPĂREÁ vb. 1. a pieri, (fig.) a o şterge, (fam. fig.) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza. (Răufăcătorul a ~ fără urmă.) 2. a se pierde, a pieri, (reg.) a se prăpădi, (fig.) a se mistui, a se scufunda. (A ~ în noapte.) 3. a fugi, (pop.) a lipsi, (fig.) a o şterge. (~ din faţa mea!) 4. v. muri. 5. v. apune. 6. v. risipi. 7. v. înceta. 8. v. înceta. 9. a se stinge. (Zâmbetul i-a ~.) 10. v. pieri.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A dispărea ≠ a (se) ivi, a supravieţui, a se naşte, a arăta, a se isca, a (se) arăta
(Dicţionar de antonime)