SILUÍ, siluiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Astăzi rar) A uza de forţă faţă de cineva sau de ceva; a constrânge, a obliga, a sili (1); a violenta. 2. Spec. A necinsti, a viola o femeie, o fată. 3. Fig. A încălca, a nesocoti; a denatura, a falsifica. – Din sl. silovati „a provoca”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A SILUÍ ~ésc tranz. 1)(persoane) A determina prin forţă; a pune să facă contrar propriei voinţe; a constrânge. 2) (persoane de sex feminin) A supune actului sexual prin violenţă; a necinsti; a batjocori; a viola. 3) fig. (norme, legi etc.) A aplica într-un mod denaturat; a viola. /<sl. silovati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
siluí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. siluiésc, imperf. 3 sg. siluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. siluiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SILUÍ vb. a batjocori, a necinsti, a viola, (Transilv.) a căzni, (înv.) a ruşina, a sili, a spurca, (ţig.) a pângări. (A ~ o femeie.)
(Dicţionar de sinonime)
SILUÍ vb. v. altera, constrânge, contraface, deforma, denatura, escamota, face, falsifica, forţa, încălca, măslui, mistifica, nesocoti, obliga, răstălmăci, sili.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A SILUÍ ~ésc tranz. 1)(persoane) A determina prin forţă; a pune să facă contrar propriei voinţe; a constrânge. 2) (persoane de sex feminin) A supune actului sexual prin violenţă; a necinsti; a batjocori; a viola. 3) fig. (norme, legi etc.) A aplica într-un mod denaturat; a viola. /<sl. silovati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SILUÍ vb. a batjocori, a necinsti, a viola, (Transilv.) a căzni, (înv.) a ruşina, a sili, a spurca, (ţig.) a pângări. (A ~ o femeie.)
(Dicţionar de sinonime)
SILUÍ vb. v. altera, constrânge, contraface, deforma, denatura, escamota, face, falsifica, forţa, încălca, măslui, mistifica, nesocoti, obliga, răstălmăci, sili.
(Dicţionar de sinonime)