ridicare
[Sinonime]
RIDICÁRE, ridicări, s.f. Acţiunea de a (se) ridica şi rezultatul ei; ridicat1. – V. ridica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ridicáre s. f., g.-d. art. ridicării; pl. ridicări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RIDICÁRE s. 1. ridicat, săltare, săltat, suire, suit, urcare, urcat. (~ sacului în căruţă.) 2. culegere, cules, ridicat, strângere, strâns. (~ unei hârtii de jos.) 3. sculare, sculat. (~ de pe scaun.) 4. v. arestare. 5. v. înălţare. 6. v. căţărare. 7. v. ascensiune. 8. înălţare, suire, suit, urcare, urcat. (~ în văzduh.) 9. (BIS.) înălţare, (pop.) ispas, (înv.) văznesenie. (~ la cer a lui Isus.) 10. îndepărtare, înlăturare, ridicat. (~ unui colţ din văl.) 11. v. suflecare. 12. v. risipire. 13. v. creştere. 14. v. construire. 15. v. încasare. 16. v. însănătoşire. 17. v. majorare. 18. creştere, mărire, suire, urcare. (~ tempera-turii cuiva.) 19. v. înălţare. 20. avansare, înaintare, înălţare, v. promovare. 21. creştere, mărire, sporire. (~ nivelului de trai.) 22. (CONSTR.) v. releveu.
(Dicţionar de sinonime)
RIDICÁRE s. v. anulare, desfiinţare, dezvol-tare, evoluţie, funcţie, grad, înaintare, mers-înainte, mutare, progres, propă-şire, rang, răscoală, răsculare, răzme-riţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Ridicare ≠ afundare
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ridicáre s. f., g.-d. art. ridicării; pl. ridicări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RIDICÁRE s. 1. ridicat, săltare, săltat, suire, suit, urcare, urcat. (~ sacului în căruţă.) 2. culegere, cules, ridicat, strângere, strâns. (~ unei hârtii de jos.) 3. sculare, sculat. (~ de pe scaun.) 4. v. arestare. 5. v. înălţare. 6. v. căţărare. 7. v. ascensiune. 8. înălţare, suire, suit, urcare, urcat. (~ în văzduh.) 9. (BIS.) înălţare, (pop.) ispas, (înv.) văznesenie. (~ la cer a lui Isus.) 10. îndepărtare, înlăturare, ridicat. (~ unui colţ din văl.) 11. v. suflecare. 12. v. risipire. 13. v. creştere. 14. v. construire. 15. v. încasare. 16. v. însănătoşire. 17. v. majorare. 18. creştere, mărire, suire, urcare. (~ tempera-turii cuiva.) 19. v. înălţare. 20. avansare, înaintare, înălţare, v. promovare. 21. creştere, mărire, sporire. (~ nivelului de trai.) 22. (CONSTR.) v. releveu.
(Dicţionar de sinonime)
RIDICÁRE s. v. anulare, desfiinţare, dezvol-tare, evoluţie, funcţie, grad, înaintare, mers-înainte, mutare, progres, propă-şire, rang, răscoală, răsculare, răzme-riţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Ridicare ≠ afundare
(Dicţionar de antonime)