tipărire

TIPĂRÍ, tipăresc, vb. IV. Tranz. 1. A reproduce pe un material texte, imagini, desene etc. cu ajutorul unei maşini speciale; p. ext. a publica, a edita. 2. (Înv.), A lăsa o urmă; a întipări. 3. (Pop.) A apăsa, a îndesa, a frământa ceva cu mâna sau cu un obiect pentru a da o anumită formă. – Din tipar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TIPĂRÍRE, tipăriri, s.f. Acţiunea de a tipări şi rezultatul ei; imprimare; p. ext. editare, publicare; tipărit. – V. tipări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TIPĂR//Í ~ésc tranz. 1) (texte, imagini etc.) A reproduce pe hârtie cu ajutorul tiparului; a imprima. 2) (articole, cărţi, ştiri, decizii etc.) A face să apară pe calea tiparului; a publica; a edita. 3) (pământul, zăpada, iarba etc.) A călca lăsând urme prin apăsare. 4) (materiale, suprafeţe etc.) A bate uşor pentru a da o anumită formă. /Din tipar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tipărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl., tipărésc, imperf. 3 sg. tipăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. tipăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tipăríre s. f., g.-d. art. tipărírii; pl. tipăríri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TIPĂRÍ vb. 1. v. publica. 2. a imprima, a trage. (A ~ 10 000 de exemplare din această carte.) 3. v. apărea.
(Dicţionar de sinonime)

TIPĂRÍ vb. v. fasona, fixa, forma, întipări, modela, rămâne.
(Dicţionar de sinonime)

TIPĂRÍRE s. 1. imprimare, publicare, tipar, tipărit. (Bun pentru ~.) 2. v. publicare. 3. v. apariţie.
(Dicţionar de sinonime)

TIPĂRÍRE s. v. ediţie, imprimat, tipăritură.
(Dicţionar de sinonime)