OPERATÓR, -OÁRE, operatori, -oare s., adj. 1. S.m. şi f. Muncitor calificat care supraveghează funcţionarea unei maşini de lucru, a unui aparat sau care efectuează diverse operaţii cu acestea. ♦ Spec. Persoană care mânuieşte aparatul de luat vederi în timpul filmării; persoană care proiectează filmul pe ecran. 2. S.m. şi f. Persoană care face anumite operaţii chirurgicale; chirurg. 3. S.m. (Mat.) Funcţie între două spaţii vectoriale, compatibilă cu structura vectorială a spaţiilor respective. 4. S.m. (Fil.) Conectiv. 5. Adj. (În sintagma) Bloc operator = complex în cadrul unei secţii de chirurgie care include sala de operaţii, sala de preanestezie şi sălile aferente. – Din fr. opérateur, lat. operator, -oris.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OPERATORÍE s.f. Meseria de operator cinematografic. – Operator + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OPERATÓRIU, -IE, operatorii, adj. (Livr.) Privitor la chirurgie, în legătură cu chirurgia; chirurgical. – Din fr. opératoire, lat. operatorius.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OPERAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Lucrător specializat în efectuarea unor operaţii tehnice sau în manipularea unor aparate. 2) Persoană care operează, execută o acţiune. ~ de cinema. 3) înv. Medic specializat în operaţii chirurgicale; chirurg. /<fr. opérateur, lat. operator, -oris
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OPERATÓRI//U ~e (~i) livr. Care ţine de operaţii chirurgicale; propriu operaţiilor chirurgicale; chirurgical. [Sil. -riu] /<fr. opératoire, lat. operatorius
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OPERATÓR, -OÁRE s.m. şi f. 1. Persoană calificată care supraveghează funcţionarea unui aparat sau a unei maşini. 2. Care operează; chirurg. 3. Cel care mânuieşte aparatul de filmat la fotografiere sau la proiectare. // s.m. 1. Simbol folosit în operaţiile matematice (numere, funcţii, vectori etc.), care se găseşte indicat în dreapta. 2. Organ al unui calculator care efectuează operaţii aritmetice sau logice. 3. (Biol.) Element genetic care controlează acţiunea a două sau a mai multor gene structurale legate de-a lungul unui cromozom; genă operatorie. 4. (Mat.) Funcţie, aplicaţie. ♦ Funcţie al cărei argument este constituit din altă funcţie. ♦ (Log.) Conectiv. [Cf. fr. opérateur, lat. operator – care acţionează asupra cuiva].
(Dicţionar de neologisme)
OPERATÓR, -OÁRE adj. v. operatoriu.
(Dicţionar de neologisme)
OPERATORÍE s.f. (Rar) Meseria de operator cinematografic. [< operator + -ie].
(Dicţionar de neologisme)
OPERATÓRIU, -IE adj. 1. (Liv.) Referitor la operaţii chirurgicale; de chirurgie. 2. (Biol.) Referitor la operator. [Pron. -riu, var. operator, -oare adj. / cf. fr. opératoire, lat. operatorius].
(Dicţionar de neologisme)
OPERATÓR, -OÁRE I. s. m. f. 1. persoană calificată care supraveghează funcţionarea unei maşini sau instalaţii. 2. chirurg (care operează). 3. specialist care mânuieşte aparatul de filmat la realizarea imaginilor sau la proiectare. o ~ de sunet = tehnician de înaltă calificare care răspunde de realizarea coloanei sonore a filmului. II. s. m. 1. simbol în operaţiile matematice, indicat în dreapta. 2. organ al unui calculator care efectuează operaţii aritmetice sau logice. 3. element genetic care controlează activitatea genelor structurale (legate de-a lungul cromozomului). 4. (mat.) funcţie, aplicaţie. ♢ funcţie al cărei argument este constituit din altă funcţie. 5. (log.) conectiv. (< fr. opérateur, lat. operator)
(Marele dicţionar de neologisme)
OPERATORÍE s. f. meseria de operator cinematografic. (< operator + -ie)
(Marele dicţionar de neologisme)
OPERATÓRIU, -IE adj. referitor la operaţii chirurgicale. (< fr. opératoire, lat. operatorius)
(Marele dicţionar de neologisme)
operatór s. m., pl. operatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
operatoríe s. f., art. operatoría, g.-d. operatoríi, art. operatoríei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
operatóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. operatórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. operatórii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OPERATOR LÓGIC s. (LOG.) conector, functor.
(Dicţionar de sinonime)
OPERATÓR s. v. chirurg.
(Dicţionar de sinonime)
OPERATÓRIU adj. v. chirurgical. (Intervenţie ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OPERATORÍE s.f. Meseria de operator cinematografic. – Operator + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OPERAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Lucrător specializat în efectuarea unor operaţii tehnice sau în manipularea unor aparate. 2) Persoană care operează, execută o acţiune. ~ de cinema. 3) înv. Medic specializat în operaţii chirurgicale; chirurg. /<fr. opérateur, lat. operator, -oris
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OPERATÓRI//U ~e (~i) livr. Care ţine de operaţii chirurgicale; propriu operaţiilor chirurgicale; chirurgical. [Sil. -riu] /<fr. opératoire, lat. operatorius
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OPERATÓR, -OÁRE s.m. şi f. 1. Persoană calificată care supraveghează funcţionarea unui aparat sau a unei maşini. 2. Care operează; chirurg. 3. Cel care mânuieşte aparatul de filmat la fotografiere sau la proiectare. // s.m. 1. Simbol folosit în operaţiile matematice (numere, funcţii, vectori etc.), care se găseşte indicat în dreapta. 2. Organ al unui calculator care efectuează operaţii aritmetice sau logice. 3. (Biol.) Element genetic care controlează acţiunea a două sau a mai multor gene structurale legate de-a lungul unui cromozom; genă operatorie. 4. (Mat.) Funcţie, aplicaţie. ♦ Funcţie al cărei argument este constituit din altă funcţie. ♦ (Log.) Conectiv. [Cf. fr. opérateur, lat. operator – care acţionează asupra cuiva].
(Dicţionar de neologisme)
OPERATÓR, -OÁRE adj. v. operatoriu.
(Dicţionar de neologisme)
OPERATORÍE s.f. (Rar) Meseria de operator cinematografic. [< operator + -ie].
(Dicţionar de neologisme)
OPERATÓRIU, -IE adj. 1. (Liv.) Referitor la operaţii chirurgicale; de chirurgie. 2. (Biol.) Referitor la operator. [Pron. -riu, var. operator, -oare adj. / cf. fr. opératoire, lat. operatorius].
(Dicţionar de neologisme)
OPERATÓR, -OÁRE I. s. m. f. 1. persoană calificată care supraveghează funcţionarea unei maşini sau instalaţii. 2. chirurg (care operează). 3. specialist care mânuieşte aparatul de filmat la realizarea imaginilor sau la proiectare. o ~ de sunet = tehnician de înaltă calificare care răspunde de realizarea coloanei sonore a filmului. II. s. m. 1. simbol în operaţiile matematice, indicat în dreapta. 2. organ al unui calculator care efectuează operaţii aritmetice sau logice. 3. element genetic care controlează activitatea genelor structurale (legate de-a lungul cromozomului). 4. (mat.) funcţie, aplicaţie. ♢ funcţie al cărei argument este constituit din altă funcţie. 5. (log.) conectiv. (< fr. opérateur, lat. operator)
(Marele dicţionar de neologisme)
OPERATORÍE s. f. meseria de operator cinematografic. (< operator + -ie)
(Marele dicţionar de neologisme)
OPERATÓRIU, -IE adj. referitor la operaţii chirurgicale. (< fr. opératoire, lat. operatorius)
(Marele dicţionar de neologisme)
operatór s. m., pl. operatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
operatoríe s. f., art. operatoría, g.-d. operatoríi, art. operatoríei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
operatóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. operatórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. operatórii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OPERATOR LÓGIC s. (LOG.) conector, functor.
(Dicţionar de sinonime)
OPERATÓR s. v. chirurg.
(Dicţionar de sinonime)
OPERATÓRIU adj. v. chirurgical. (Intervenţie ~.)
(Dicţionar de sinonime)